Sofia Rotaru, Maria Bieșu, eleve, artiste și muncitoare. Agenția Națională a Arhivelor a publicat o serie de fotografii emblematice cu femeile din Moldova
Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Agenția Națională a Arhivelor a lansat expoziția „Căci tu înseninezi mereu…”. Reprezentanții instituției au publicat o serie de fotografii care prezintă chipuri ale femeilor care au activat în diverse domenii: pedagogie, cercetare, medicină, industrie, agricultură și în alte sfere ale vieții sociale.
Agenția Națională a Arhivelor/Irina Cariachin, elevă. Anul 1934Agenția Națională a Arhivelor/tencuitoare, s.Selemet, r.Cimișlia, 1976Agenția Națională a Arhivelor/muncitoare, Uzina mecanică din or. Bălți, 1968Agenția Națională a Arhivelor/Uzina de reparație a tractoarelor, or. Tighina, 1966Agenția Națională a Arhivelor/s.Morozeni, r. OrheiAgenția Națională a Arhivelor/Claudia Cerneavscaia și Jana Manucov, muncitoare la uzina de reparație a motoarelor, Chișinău. 1953Agenția Națională a Arhivelor/Turneul de șah pentru elevii din Chișinău. Anul 1953Agenția Națională a Arhivelor/V. Moiseenco, muncitoare la ferma de lapte din Bulboaca. Anul 1957Agenția Națională a Arhivelor/Parascovia Rudoi și Liubovi Șevciuc. Stația de mașini și tractoare s.Arionești, Dondușeni, 1953Agenția Națională a Arhivelor/Maria Bieșu și soțul său, Arcadii Rodomschii. Anul 1961Agenția Națională a Arhivelor/Grădinița nr.1, Rezina. Anul 1949Agenția Națională a Arhivelor/Solomatin E.F., pilot al aviației civile. Chișinău, 1949Agenția Națională a Arhivelor/A.T.Chicerman. Bardar, Ialoveni. Anul 1947Agenția Națională a Arhivelor/ S. Corgevscaia, muncitoare la fabrica de tutun, Chișinău. Anul 1947Agenția Națională a Arhivelor/Nina Josu, poetă și ziaristă. Anul 1970Agenția Națională a Arhivelor/Angajații direcției documente cinematografice și audiovizuale din cadrul arhivei. Anul 1978Agenția Națională a Arhivelor/Valentina Savițcaia, interpretă de operăAgenția Națională a Arhivelor/Natalia Gheorghiu, chirurg-pediatru. Anii 70Agenția Națională a Arhivelor/Sofia Rotaru și Grigore Grigoriu în filmul „Unde ești, iubire?”. Anul 1980Agenția Națională a Arhivelor/Raisa Izleacova, competiție sportivă. Anul 1989Agenția Națională a ArhivelorAgenția Națională a Arhivelor/Șezătoare, grădinița nr.2, Orhei. Anul 1990Agenția Națională a Arhivelor/Lidia Rubciac cu copiii săi. S.Balasinești, r. Briceni. Anul 1988Agenția Națională a Arhivelor/Târgul „Tradițiile satului meu”, Dondușeni, 1968Agenția Națională a Arhivelor/Valentina Rusu-Ciobanu, artist plastic. Anul 1974Agenția Națională a Arhivelor/Brigada de asambliști-asamblori, Uzina „Vibropribor”, Chișinău, 1980Agenția Națională a Arhivelor/Actrița Maria Sagaidac în filmul „Această clipă”. Anul 1968Agenția Națională a Arhivelor/Ecaterina Dațeva, strungar. Uzina electromecanică din Bălți, 1968Agenția Națională a Arhivelor/L. I. Chimcea, metodistă. Școala medie nr.2 din or. Fălești. Anul 1980Agenția Națională a Arhivelor/T.F. Morozov, fabrica de tutun, Chișinău. Anul 1953
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.
„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.
Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.
„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.
Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.
Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.
Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.
Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.