Cafea pentru Klimenko, jurnaliști gălăgioși și răspunsul bașcanei în găgăuză. Cum a decurs ședința de judecată a Evgheniei Guțul

Ședința de judecată în cazul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, și a fostei șefe a oficiului principal al partidului neconstituțional „Șor,” Svetlana Popan, din 29 octombrie, nu a fost lipsită de scandaluri. În incidente au fost implicați susținători ai partidului „Șor,” inculpații înșiși și jurnaliștii. Poliția a fost nevoită să intervină în desfășurarea ședinței.

Judecătoarea Ana Cucereascu, abia începând ședința, a dispus evacuarea din sală a lui Valerii Klimenko și Reghina Apostolova – susținători ai partidului „Șor,” veniți să sprijine acuzații. Decizia de a-i elimina a fost luată deoarece la ședința anterioară aceștia perturbaseră procesul prin discuții și comentarii.

NewsMaker

De această dată, chiar de la începutul ședinței, Klimenko s-a comportat provocator și a întrebat-o pe procurorul Cristina Gladkov dacă i se permite să comande o cafea în sala de judecată. Pentru a-l scoate pe Klimenko din sală, a fost necesară intervenția poliției, iar ședința a fost suspendată temporar.

După reluarea procesului, când martorul în acest caz depunea mărturie, judecătoarea a solicitat, de asemenea, ca trei jurnaliste să părăsească sala. Motivul a fost o plângere din partea inculpatei Svetlana Popan, în spatele căreia se aflau reprezentantele mass-media. Potrivit lui Popan, discuțiile și comentariile acestora o împiedicau să audă mărturiile martorului.

NewsMaker

La finalul ședinței, jurnaliștii au încercat să obțină un comentariu de la Evghenia Guțul, dar ea, fără să se oprească, a început să le răspundă în limba găgăuză.

***

Procuratura Anticorupție a Moldovei a anunțat pe 24 aprilie că a finalizat investigația și a transmis în instanță dosarul împotriva bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul. În declarația procuraturii se menționează că Evghenia Guțul, lucrând ca secretar al partidului neconstituțional „Șor”, în perioada 2019-2022, aducea în mod sistematic și zilnic bani din Rusia în Moldova. În plus, Evgheniei Guțul i se aduc acuzații de coordonare a activității unor birouri ale partidului. Procuratura o acuză, de asemenea, pe Guțul că a primit în mod conștient bani de la un grup infracțional organizat pentru finanțarea activităților partidului – suma fiind de peste 42,5 milioane de lei.

Acuzații similare au fost aduse împotriva fostei șefe a biroului principal al partidului neconstituțional „Șor” din Chișinău, Svetlana Popan. Potrivit acuzațiilor, în perioada septembrie 2022 – noiembrie 2022, ea ar fi acceptat în mod conștient bani pentru partid de la un grup infracțional organizat, în valoare totală de 9,74 milioane de lei. Acești bani erau destinați pentru plata acțiunilor de protest ale partidului și pentru plata salariilor neînregistrate (în plic) membrilor filialelor teritoriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Recean, la conferința de apărare de la Londra: „Unele „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”

Dorin Recean, emisarul special al președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, a fost invitat în calitate de speaker la Conferința de Apărare de la Londra. În timpul discursului său, fostul premier a vorbit despre situația din Republica Moldova, menționând că „instituțiile nu se bucură de prea multă încredere”. „În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile”, a menționat Recean.

Recean a spus, în timpul evenimentului, că pentru a răspunde „unei crize, unui atac sau agresiuni ai nevoie de planificare, resurse, plan de contingență, proceduri de reacționare”. „Și ai nevoie de susținerea societății. Este foarte importantă în democrația țărilor mici. Pentru că unii ar spune: de ce nu dialogăm cu agresorul? Trăim în democrații liberale și este foarte important de ce au nevoie oamenii. Pentru cazurile extreme înseamnă că persoana are dreptul să nu-și apere propria țară. Din experiența noastră din Moldova pot spune că: mai bine e să fii pregătit înainte să ai nevoie. Pentru că atunci când Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, noi nu eram pregătiți, din păcate. Anume din cauza mobilizării necesare în societate”, a declarat Recean pe 11 aprilie.

El a mai spus că „oamenii erau foarte-foarte speriați că Rusia ne va ataca și unii se gândeau dacă să rămână sau să plece în România, unde ar fi în siguranță, datorită NATO”. „Acesta este motivul pentru care trebuie mai întâi să pregătim societatea să acționeze atunci când apare agresiune. Și evident că fiecare țară dispune de diferite scenarii. Dar noi ar trebui să ne concentrăm pe mobilizarea oamenilor. Eu sunt mândru de Moldova, pentru că în 2022, când a început invazia, guvernul era la frontiera cu Ucraina cu toată infrastructura, dar oamenii au venit să găzduiască ucrainenii la ei acasă și asta fără niciun anunț sau solicitare. Dar politicienii sunt divizați și respectiv ai diferite pături ale societății – unii cu ideea „hai să luptăm” și alții cu ideea „hai să dialogăm cu inamicul și să ajungem la o înțelegere”. Prin urmare pregătirea înseamnă să lucrezi înainte ca să se întâmple ca oamenii să fie convinși că trebuie să își apere țara”, a adăugat Recean.

În continuare, el a vorbit despre frica din societate.

„Ce am observat în Moldova este că dacă le spui oamenilor: hai să ne pregătim acum pentru un potențial atac nuclear oamenii se sperie. Dar dacă faci asta în avans, continuu, în școli, universități, în timpul unor activități civice, de-a lungul anilor, organizezi pentru oameni niște simulări, exerciții pentru cazul unor dezastre naturale, atunci oamenii acționează normal la apelurile de mobilizare. Dar dacă o faci în contextul unei amenințări deja existente în Ucraina, Orientul Mijlociu sau în altă parte, atunci oamenii se sperie. Trebuie să fim onești cu populația, să fim transparenți, să vorbim calm și să rămânem la fapte, dar de asemenea să fim conștienți de faptul că inamicul încearcă să exploateze anume aceste frici din societate. Și acționează politic. De exemplu: de ce alocați atâția bani pentru apărare și reziliență, de ce nu folosiți banii pentru pensii? De ce nu creșteți standardele de viață? Sau nu reparați un drum? etc, etc. Este exact ceea ce face Rusia în Moldova și estul Ucrainei”, a mai spus Recean.

Ulterior, el s-a referit la importanța comunicării cu societatea.

„Astăzi în panel s-a discutam cum recuperezi teritoriile ocupate, dacă oamenii de acolo nu au această solicitare. De aceea trebuie să comunicăm prin societatea civilă și prin oamenii de încredere. Am observat în ultimul timp datorită rețelelor sociale că instituțiile nu se bucură de prea multă încredere. În schimb, unele persoane din societate, unii lideri, unele așa-zise „staruri” de pe social media se bucură de mai multă încredere decât instituțiile. Și noi, ca autorități, trebuie să comunicăm cu ei și împreună cu ei să transmitem mesaje credibile, dar calme, despre amenințări. Trebuie să lucrăm cu afacerile, cu investițiile și să le adaptăm gradual la diverse scenarii. Ai misiunea să convingi societatea că banii trebuie cheltuiți și investițiile în securitate sunt la fel de valoroase ca pensiile, salariile sau infrastructura”, a conchis Recean.

***

Dorin Recean a exercitat funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie 2023 – noiembrie 2025.

Pe 13 octombrie 2025, cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie și să valideze mandatele deputaților aleși, Dorin Recean – care a candidat pe lista PAS – a anunțat că renunță la funcțiile de premier și deputat. El a precizat că se retrage din politică pentru a se dedica mediului de afaceri.

Totuși, pe 10 decembrie 2025, instituția prezidențială a anunțat că Maia Sandu l-a numit pe Dorin Recean în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Președinția menționa că funcția de emisar special are rolul de a consolida activitatea instituției prezidențiale, totodată preciza că emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: