Alegeri prezidențiale
Татьяна Султанова, NewsMaker

CALC îi solicită CEC să deschidă cel puțin 150 de secții de votare pentru diasporă

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) îi solicită Comisiei Electorale Centrale (CEC) să deschidă cel puțin 150 de secții de votare pentru diasporă, cu posibilitatea majorării numărului acestora în cazul în care guvernul va pune la dispoziția CEC resurse financiare suficiente în acest scop. Reacția vine după ce CEC a decis organizarea a 139 de secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate.

„Dezacordul CEC cu criteriile stabilite de legiuitor pentru constituirea secțiilor de votare peste hotare, sau lipsa de claritate a acestora, nu îndreptățește Comisia să le excludă de la aplicare. Criteriile urmau a fi aplicate în mod obligatoriu, în acest sens existând și practica pozitivă a alegerilor prezidențiale din 2020, atunci când CEC a oferit fiecărui criteriu o pondere egală”, se arată în mesajul CALC.

CALC notează că „se observă o interpretare și aplicare neuniformă a legislației”.

„Prin contrast, comparativ cu organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, unde la prezidențialele din 2020 au votat mai puțini alegători (turul doi – 31 784) decât la parlamentarele din 2019 (37 257), iar numărul secțiilor de votare a fost majorat cu două secții, în cazul secțiilor de votare pentru alegătorii din străinătate, chiar dacă la alegerile prezidențiale din 2020 (turul doi) au votat aproape de patru ori mai mulți alegători (263 177) decât la parlamentarele din 2019 (cca. 76 600), numărul secțiilor de votare nu a fost modificat”, se arată în același mesaj.

CALC susține că „guvernul a alocat până în prezent doar cca. 56% din suma estimată în devizul de cheltuieli (125 046,7 mii lei), iar acesta și-a arătat disponibilitatea de a aloca CEC necesarul suplimentar de mijloace financiare, începând cu 20 iunie 2021”.

De asemenea, „în cadrul ședinței CEC din 05.06.2021, secretarul de stat al MAEIE a confirmat disponibilitatea identificării mijloacelor financiare necesare în bugetul MAEIE, inclusiv pentru constituirea a 191 secții de votare”.

În acest sens, CALC notează că „există premise pentru ca CEC să asigure deschiderea a cel puțin 150 secții de votare peste hotare, cu posibilitatea majorării numărului acestora în cazul în care guvernul va pune la dispoziția CEC suficiente resurse financiare în acest scop”.

Precizăm că pe 5 iunie, CEC a stabilit organizarea a 139 de secții de votare pentru diasporă. Deși proiectul prevedea deschiderea a 162 de secții de votare, secretarul CEC, Maxim Lebedinschi a propus micșorarea numărului acestora.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев/NewsMaker

MAE: Plahotniuc nu are pașaport diplomatic moldovenesc valabil

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a comunicat că oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc, care a fost arestat în Grecia, nu deține niciun pașaport diplomatic valabil emis de autoritățile Republicii Moldova. Precizare vine în contextul informațiilor poliției elene despre perchezițiile în vila în care se ascundea Plahotniuc, în care au fost găsite 17 pașapoarte false din diferite țări.

Vladimir Plahotniuc în prezent, nu deține un pașaport diplomatic valabil emis de autoritățile Republicii Moldova. Pașaportul i-a fost anulat imediat după încetarea mandatului de deputat și radiat din evidențele ministerului, conform procedurilor legale. Autoritățile competente, naționale și internaționale, au fost informate în mod corespunzător”, a transmis MAE.

Amintim că, pe 22 iulie, oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia. Presa a scris că, împreună cu Plahotniuc, a mai fost reținut ex-deputatul Constantin Țuțu, considerat omul de încredere al oligarhului. Informația nu a fost, însă, confirmată oficial de autoritățile din Republica Moldova.

Potrivit presei, Plahotniuc și Țuțu locuiau de mai mult timp într-o vilă luxoasă din sudul Atenei. Poliția greacă a percheziționat deja locuința, unde a depistat aproximativ 155 000 de euro, 17 pașapoarte false din diverse state, telefoane mobile și computere, precum și câteva ceasuri de lux. De asemenea, oamenii legii au confiscat un automobil marca Skoda Kodiaq, folosit de Plahotniuc pentru deplasări.

Pe 23 iulie, Procuratura Generală a Republicii Moldova a comunicat, cu referire la datele autorităților elene, că Plahotniuc a fost plasat în arest preventiv pentru 40 de zile. În ajun, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a anunțat deja că a demarat procedurile de extrădare.

Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Oligarhul, care se afla în urmărire internațională, este învinuit în țara noastră de comiterea mai multor infracțiuni, printre care: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari, precum și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Pe de altă parte, Constantin Țuțu este vizat într-o cauză penală pornită pe faptul îmbogăţirii ilicite, în perioada anilor 2014 – 2018. Ca și Plahotniuc, Țuțu se afla în lista persoanelor date în căutare internațională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: