Renaşterea Rurală / Facebook

Căldură cu doar 2 lei pe zi: cum funcționează colectorul solar inovativ creat și testat în Moldova

Facturile la încălzire pot fi reduse cel puțin la jumătate datorită tehnologiilor moderne și ecologice. Una dintre aceste soluții este colectorul solar de tip „aer–aer”, dezvoltat în mod experimental de asociația obștească Renașterea Rurală. NM explică cum funcționează acest sistem, cum reușește să încălzească aerul și cât de eficient este în practică.

Cum funcționează colectorul solar

Președintele asociației obștești Renașterea Rurală, Vladimir Ursu, a declarat pentru NM că principiul pe care se bazează colectorul pe care l-a construit este folosit de peste 20 de ani pentru încălzirea apei. El a decis însă să îl adapteze pentru încălzirea aerului: tuburile concepute inițial pentru apa caldă au fost conectate la un ventilator, iar aerul, circulând prin sistem, se încălzește și este direcționat în interiorul încăperii.

„Acum cea mai mare parte a cheltuielilor se duce pe încălzirea spațiilor. Încălzirea pe apă este scumpă și ineficientă – la fiecare transformare a energiei apar pierderi. De aceea am decis să folosim aceste tuburi pentru încălzirea aerului”, a precizat el.

Vladimir Ursu a adăugat că scopul proiectului nu este doar reducerea cheltuielilor pentru resursele energetice, ci și menținerea acestor bani în interiorul țării, lucru care are un impact pozitiv asupra economiei. Totodată, el pune accent pe soluții simple și eficiente, nu pe tehnologii „cosmice”.

„Există un circuit al banilor și al energiei. Oamenii pleacă peste hotare, trimit bani rudelor, iar acestea îi cheltuie pe gaz, electricitate și alte servicii. O parte semnificativă din acești bani pleacă din nou peste hotare pentru achiziția de resurse energetice pe care le importăm. Dacă însă mijloacele vor rămâne în țară, acest lucru va influența pozitiv creșterea economică”, a explicat el.

Cât de eficientă este inovația?

Asociația a construit și instalat deja două colectoare experimentale, iar în curând va mai instala încă aproximativ nouă. Testările au arătat că randamentul sistemului ajunge la 96% — atâta energie solară transformă în căldură. În același timp, colectorul funcționează eficient chiar și iarna, la o radiație solară scăzută, de aproximativ 150 W/m²: în zilele înnorate, la o temperatură de aproximativ 0°C afară, el este capabil să încălzească aerul până la 50°C.

Singura cheltuială este ventilatorul, care consumă aproximativ 100 W pe oră. „La prețurile actuale la electricitate, consumul zilnic este de aproximativ 2 lei. Adică, cu doi lei pe zi putem încălzi încăperea”, a spus Vladimir Ursu, menționând că un singur colector este suficient pentru a încălzi aproximativ 36 de metri pătrați.

El a dat ca exemplu o casă particulară în care, într-una dintre încăperi, a fost instalat un colector experimental. Până la instalare, proprietarul consuma aproximativ 400 de metri cubi de gaz pe lună, după — doar 186 de metri cubi. „Astfel, el a economisit 3500 de lei la gaz și a cheltuit doar 60 de lei pentru electricitatea necesară funcționării colectorului. Adică, la prețul unei cești de cafea poți încălzi casa întreaga lună”, a remarcat Vladimir Ursu.

Dezavantajele colectorului solar

Vladimir Ursu a recunoscut că colectorul solar are câteva probleme tehnice care urmează încă să fie soluționate. Una dintre ele este zgomotul ventilatorului, care funcționează permanent pentru circularea aerului. Alta este acumularea căldurii, deoarece noaptea sistemul nu produce aer cald din cauza lipsei soarelui.

Casa însăși poate îndeplini rolul de acumulator de căldură. În timpul experimentelor, încăperea unei case termoizolate se răcea pe parcursul nopții doar cu câteva grade. Totuși, în cazul unei absențe îndelungate a soarelui din cauza vremii nefavorabile sau a gerurilor puternice, este necesară o sursă de încălzire de rezervă.

NewsMaker a pregătit acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

deschide.md

„MoldATSA nu este finanțată din bugetul de stat”: întreprinderea, o nouă reacție în contextul scandalului legat de salarii

Întreprinderea „MoldATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare provin din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private. Precizările au fost făcute pe 24 iunie de reprezentanții „MoldATSA”, întreprindere care, în ultimele zile, a ajuns în centrul unui scandal. Reprezentanții întreprinderii au precizat, totodată, că statul generează venituri din impozitarea salariilor angajaților „MoldATSA” și din eventualul supraprofit al întreprinderii.

„Î.S. „MOLDATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare ale întreprinderii provin exclusiv din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private pentru serviciile de navigație furnizate în spațiul aerian național”, a declarat întreprinderea într-un comunicat de presă. Întreprinderea a mai declarat că, din totalul cheltuielilor companiilor aeriene, doar 3-5% reprezintă cheltuieli pentru serviciile de navigație aeriană, fapt ce nu influențează consumatorul final, pasagerii.

Potrivit „MoldATSA”, aproximativ 65% din venituri sunt destinate salarizării.

„În situația înregistrării unui supraprofit care depășește pragul de circa 5%, surplusul este returnat utilizatorilor serviciilor, către companiile aeriene”, a adăugat întreprinderea.

La fel, potrivit întreprinderii, statul generează venituri din impozitarea salariilor și din eventualul supraprofit, de până la 5% (dividende).

„Ne exprimăm regretul că unele opinii sunt tendențioase și manipulatorii îndreptate împotriva imaginii întreprinderii și angajaților săi. Salariile în întreprinderile de navigatie aeriană sunt direct proporționale și corelate cu creșterea traficului aerian, activitatea se desfășoară 24 din 24, servicii de management a traficului aerian, serviciul navigație și supraveghere, serviciul de management a informației aeronautice, serviciul de management a informației meteorologice”, se mai arată în declarația întreprinderii.

***

Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.

Ulterior, pe 20 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la „MoldATSA” fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că lucrează ca purtător de cuvânt, nu vorbește din numele instituției, dar prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. Detalii AICI. Pe 23 iunie, RISE a scris că aceasta a fost angajată la începutul lunii iunie 2025 și ar fi fost plătită, în medie, cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei lunar în 2026. Detalii AICI

În aceeași zi, Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat un control al Comisia de cenzori a întreprinderii privind salarizarea la „MoldATSA”. Agenția menționa că, dacă vor fi constatate depășiri ale limitelor, se va insista asupra recuperării sumelor achitate nejustificat. Detalii AICI

Tot pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu pentru întreaga perioadă de activitate. Detalii AICI. Pe 24 iunie, directorul APP a declarat că urmează să fie identificată metoda de returnare a acestor sume. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: