Când Moldova va avea un nou procuror general? Răspunsul ministrei Justiției

Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei privind suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și solicitarea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Înalta Curte a stabilit pentru 7 și 8 iulie examinarea în fond a cauzei privind constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, transmite Moldova 1.

Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a solicitat, în debutul ședinței din 7 iulie, adresarea unei cereri către Comisia de la Veneția pentru elaborarea unui amicus curiae – o opinie consultativă – cu privire la constituționalitatea normelor contestate, prin raportare la standardele europene privind autonomia teritorială, precum și suspendarea examinării cauzei până la obținerea acestei opinii.

Totodată, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral.

Iurie Mărgineanu a argumentat necesitatea adresării către Comisia de la Veneția prin respectarea principiului loialității constituționale și a obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere Republica Moldova–UE.

„În calitate de stat candidat, Republica Moldova și-a asumat angajamente ferme privind consolidarea statului de drept, dat fiind că prezenta cauză vizează însăși funcționalitatea instituțiilor democrației și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai Clusterului 1 de aderare și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie aliniată la acquis-ul comunitar și la standardele Comisiei de la Veneția. O interpretare unilaterală, care ar risca să fragmenteze coerența sistemului de justiție, ar putea pune în discuție angajamentele țării în procesul de screening și în negocierea Clusterului 1”, a declarat avocatul.

Potrivit lui Iurie Mărgineanu, adresarea unei solicitări de amicus curiae reprezintă un act de diligență europeană și va asigura că soluția care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va contribui la succesul negocierilor privind Clusterul 1.

În demersul adresat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, acesta a invocat neconstituționalitatea termenului de Consiliu electoral, utilizat în Codul electoral în raport cu organul electoral din Găgăuzia, care, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisie Electorală Centrală.

„Divergența menționată nu reprezintă o simplă incoerență de redactare. Aceasta a generat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept temei pentru suspendarea, de către instanțele judecătorești, a efectelor actelor Adunării Populare adoptate în limitele competenței prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a actelor privind constituirea organului electoral al Găgăuziei și stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a declarat Gheorghe Leiciu, cerând suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității normelor contestate din Codul electoral.

Vicepreședintele Legislativului de la Comrat a mai spus că prevederile Legii privind statutul Găgăuziei, care consacră competența Adunării Populare de a organiza și stabili data desfășurării alegerilor, precum și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate prin simpla modificare a unei alte legi organice.

„Cu toate acestea, după cum se cunoaște, Parlamentul a încercat, în fapt, să limiteze competențele Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale, în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, adoptată, de altfel, cu 55 de voturi. Astfel, a fost creat un mecanism de modificare indirectă a fundamentului instituțional al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale speciale. Tocmai aceste împrejurări au stat la baza cererii formulate anterior privind suspendarea aplicării dispozițiilor contestate ale legii”, a mai spus Leiciu.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a remarcat că opinia Comisiei de la Veneția este întotdeauna benefică. Totodată, acesta a spus că nu vede cum examinarea pe fond a cauzei ar putea prejudicia acest demers. Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că nu consideră drept o necesitate stringentă obținerea opiniei Comisiei de la Veneția pe această chestiune.

Curtea s-a retras pentru deliberări.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională la 9 martie 2026, cerând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a celei care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, prevedere pe care ministerul o consideră un dualism instituțional.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie curent, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali: 15 noiembrie, aprobând, totodată, o contrasesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.