president.gospmr.org

Când se vor majora tarifele la resursele energetice în Transnistria? Răspunsul lui Krasnoselski

Liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat pe 20 februarie că tarifele la resursele energetice din regiunea transnistreană nu vor crește până când Chișinăul va continua „blocada economică” în raport cu malul stâng al Nistrului. Anterior, una din condițiile enumerate de Chișinău pentru livrarea de gaz în regiunea transnistreană era majorarea tarifelor la resursele energetice la prețurile de piață. Într-un comentariu pentru NM, Biroul politici de reintegrare a precizat că autoritățile Republicii Moldova nu promovează nicio blocadă economică, iar companiile din regiune își desfășoară activitatea în aceleași condiții ca cele din restul țării.

Vadim Krasnoselski a declarat, în timpul unei ședințe cu angajații comitetului vamal local, că în regiunea transnistreană nu trebuie să fie așteptate creșterea tarifelor la resursele energetice. Potrivit lui, motivul este „blocada economică” a regiunii transnistrene, care ar fi impusă de autoritățile de la Chișinău.

Este vorba despre prevederile Codului Vamal, intrate în vigoare în ianuarie 2024, care impune agenții economici din regiunea transnistreană să achite taxe vamale în bugetul de stat, așa cum fac restul companiilor din R. Moldova.

Este o blocadă economică evidentă a Transnistriei. Ea există fizic. Și provoacă daune colosale economiei noastre. În același timp, aceiași oameni își asumă curajul de a spune că trebuie să ridicăm tarifele la nivel european și așa mai departe. Când economia noastră va ajunge la nivelul celei europene, atunci probabil și prețurile la resursele energetice și la toate celelalte vor fi la nivel european. Dar cât timp Moldova sugrumă Transnistria, acest lucru nu se va întâmpla. (…) ”, a spus Krasnoselski.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a respins acuzațiile.

Agenții economici din regiune desfășoară operațiuni de comerț exterior în baza licențelor și documentelor eliberate de autoritățile competente ale Republicii Moldova, prin posturi vamale legale și cu respectarea cerințelor în vigoare ale legislației naționale. Chișinăul nu a inițiat și nu promovează nicio blocadă economică, existând reguli unice și egale, care se aplică tuturor participanților la relațiile comercial-economice fără nicio discriminare. Două spații paralele nu pot exista pe teritoriul aceluiași stat”, a comunicat Biroul politici de reintegrare.

Precizăm că, după ce concernul rusesc Gazprom a oprit la 1 ianuarie 2025 livrările de gaz pentru regiunea transnistreană, ceea ce a declanșat o criză energetică, UE și-a exprimat disponibilitatea de a acorda un grant de 60 milioane de euro, în vederea asigurării necesităților energetice până la mijlocul lunii aprilie. Pentru a primi banii, administrația nerecunoscută de la Tiraspol trebuia să îndeplinească o serie de condiții care însoțeau pachetul de ajutor financiar, printre care elaborarea unui plan acceptat de Guvernul R. Moldova prin care vor fi actualizate tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune.

Tiraspolul a refuzat oferta, alegând asigurarea regiunii transnistrene cu gaz printr-o schemă care implică o companie din Ungaria, o firmă din Dubai și un credit rusesc. Autoritățile constituționale au decis să permită tranzitul gazului spre stânga Nistrului în schimbul îndeplinirii câtorva condiții: eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă, scoaterea posturilor de control instalate în 2022.

***

Locuitorii regiunii transnistrene plăstesc pentru energia electrică aproximativ 0,87 „ruble transnistrene” (1 leu) pentru 1 kWh. Aproximativ același tarif se achită și pentru gaz.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Majorările salariale din septembrie depind de reforma fiscală? Gavriliță: „În forma actuală, legea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că autoritățile întreprind toate măsurile pentru ca legea salarizării să intre în vigoare din septembrie, însă aceasta poate fi promovată doar dacă există surse de finanțare. Potrivit oficialului, în bugetul de stat, în prezent, nu există bani pentru aceste majorări, dar acestea pot avea loc „în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală”, care se află în consultări. În contextul reformei fiscale, ministrul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și pe parcursul lunii septembrie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 26 iunie a emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat dacă își menține poziția exprimată anterior, potrivit căreia modificările la legea salarizării, aflate în consultări publice, ar putea intra în vigoare în septembrie. „Da, facem tot posibilul ca să reușim, dar este și cealaltă parte. (…) Noi putem promova această lege doar dacă avem și surse de finanțare”, a răspuns oficialul.

Întrebat dacă în bugetul de stat există bani pentru ca majorările să intre în vigoare de la 1 septembrie, ministrul a răspuns: „Nu. În forma care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit. (…) Doar în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală, care de fapt ne aduce mai multă ordine în colectări”.

La întrebarea când trebuie să fie adoptată politica fiscală ca să existe aceste majorări, oficialul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie”. „Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat… pentru că și acea politică (nota red. fiscală) este în consultări. (…) Dacă în politica fiscală fiecare crede că trebuie să plătească mai puțin, acolo (nota red. în reforma sistemului de salarizare) toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult. Și cam asta este ecuația cu care lucrăm”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, „o bună parte” din reforma fiscală pentru 2027 este determinată de necesitatea de a finanța noua lege a salarizării. „Cel puțin unul din angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, a adăugat el.

Întrebat dacă mai întâi a fost elaborată legea salarizării și abia apoi au fost căutate sursele de finanțare prin reforma fiscală, ministrul a declarat: „Cred că am putea spune, pentru că legea salarizării este una complexă și la care s-a lucrat câțiva ani. (…) Am venit eu cumva pe ultima sută de metri, dar la ea s-a lucrat câțiva ani”.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat și proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: