Colaj NM

Carp, despre armamentul din camionul de la Leușeni-Albița: „Este de tip rusesc, plus din perioada sovietică”

În camionul de la vama Albița–Leușeni se afla armament de origine sovietică, produs în anii ’70, precum și alte tipuri produse în Federația Rusă. Acum se investighează inclusiv locul de încărcare al acestora. Declarațiile au fost făcute de Lilian Carp, deputat PAS și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, la ediția din 20 noiembrie a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova. Carp a precizat că se încearcă obținerea mai multor detalii de la cele două persoane reținute, însă acestea „nu prea merg la discuții”.

Carp a declarat că afirmațiile conform cărora autoritățile din Republica Moldova nu au participat la identificarea încărcăturii nu corespund realității. „Noi avem un punct comun de trecere la Albița, care se află pe teritoriul României. Toate scanările se fac cu scanerele de pe teritoriul României. Scanarea acestei mașini a fost făcută la cererea unui vameș din Republica Moldova. (…) S-a depistat această încărcătură cu muniții datorită faptului că vama se află pe teritoriul României”, a precizat Carp. El a adăugat că în celelalte vămi, unde sunt puncte separate de trecere, scanările se fac de către autoritățile Republicii Moldova. Aici, scanarea a fost făcută de către România deoarece este un punct de trecere comun.

Potrivit lui Carp, în camion se afla „armament de origine sovietică, produs în anii ’70”, precum și „altele care sunt produse în Federația Rusă”. „Deci este armament de tip rusesc, plus din perioada sovietică”, a adăugat el. El a mai spus că acum se investighează inclusiv modul în care au fost sigilate armele, precum și locul de încărcare a acestora. Mai multe detalii vor fi comunicate pe 21 noiembrie, a precizat Carp.

În ceea ce privește cele două persoane reținute, Carp a declarat: „Din ceea ce cunosc se discută cu ei. Încearcă să se afle mai multe detalii. Nu prea merg la discuții”.

Deputatul a mai spus că miercurea viitoare vor avea loc audieri în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică pe tema drogurilor, iar acest caz va fi inclus pe agenda dezbaterilor.

***

Pe 20 noiembrie, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin în Vama Albița–Leușeni, după ce într-un camion oprit la control au fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete.

Serviciul Vamal al R. Moldova a declarat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de un funcționar vamal al Republicii Moldova” și că, în acest sens, acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Ulterior, directorul Serviciului Vamal, Radu Vrabie, a confirmat că în transport se afla armament. Cazul a fost descoperit, în noaptea de 19 spre 20 noiembrie, „de autoritatea vamală română, după ce funcționarul serviciului vamal de pe partea moldovenească a solicitat inițierea controlului, având în vedere că scanerul se află pe partea română”, a declarat Vrabie.

Procurorii români susțin că transportul, încărcat cu elemente de armament depistate la intrarea în România prin vama Albița, aparține unei firme de transport din Republica Moldova și că avea ca destinație, conform documentelor, un beneficiar din Israel.

Procurorii din Republica Moldova au anunțat că două persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Totodată, au precizat, cu referire la informațiile preliminare, că transportul nu traversase anterior frontiera cu Ucraina.

Între timp, deputatul și vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Renato Usatîi, au cerut audieri pe platforma Comisiei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: