330 de mii de tone de cartofi se consumă anual în Moldova. Cartofii moldovenești sunt insuficienți. Producătorii autohtoni susțin că nu pot să se dezvolte din lipsă de bani și acces limitat la resursele de apă. În același timp, din cauza cotei înalte a importului, prețurile ar putea crește brusc, așa cum s-a întâmplat în primăvara acestui an.
Sunt suficienți cartofi în Moldova?
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a organizat o ședință, joi, 24 octombrie, cu participarea producătorilor de cartofi. În cadrul acesteia, au fost discutate problemele cu care se confruntă fermierii și care împiedică dezvoltarea acestei ramuri. În afară de câțiva fermieri, la întrunire au mai participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Serviciului Vamal și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).
Vasile Șarban, șeful Direcției politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii, a comunicat că anul trecut, în Moldova, s-au produs 175 de mii de tone de cartofi pe o suprafață de 19 mii de hectare, ceea ce înseamnă o reducere cu 13% față de anul 2017. Potrivit lui Șarban, Moldova are capacitatea de a produce aproximativ 200 de mii de tone de cartofi anual, în timp ce consumul constituie puțin peste 331 de mii de tone, sau 93 de kilograme anual pentru o persoană.
Șarban a menționat că, pe lângă producția industrială, alte aproximativ 130-140 de mii de tone sunt cultivate de către țărani. Importul de cartofi a constituit anul trecut 54 de mii de tone, o parte dintre aceștia fiind material săditor, iar alta – pentru consum. Funcționarul a menționat că în ultimii zece ani, producătorii au suferit din cauza politicii neglijente din partea statului în raport cu importul de cartofi, în special la sfârșitul sezonului – din aprilie până în mai, când se formează deficit pe piață.
Ion Arman, directorul companiei «Arman Plant», a comunicat că întreprinderea sa activează pe piața cartofului de peste 20 de ani și în perioada cea mai bună, a prelucrat peste 300 de hectare de terenuri. Acum însă suprafața prelucrată s-a micșorat de două ori, din cauza problemelor de irigare. «Apă este, iazuri sunt, dar nu avem acces la el. Noi avem 150 de hectare. Mulți producători au avut sute de hectare, însă le-au vândut și au plecat peste hotare», a menționat Arman.
Cea de-a doua problemă, potrivit lui, este lipsa subvențiilor. Pentru a beneficia de ele, trebuie să se obțină o recoltă de 60 de tone la hectar, însă acest indicator este practic ireal, este posibil doar teoretic. «Anul acesta, noi am recoltat 40 de tone la hectar și oricum ne-am confruntat cu dificultăți», a precizat fermierul.
Referindu-se la import, Arman a spus că a încercat să-și exporte marfa în România, însă cei de acolo nici nu s-au uitat la el și i-au refuzat intrarea, motivând prin carantină. «În același timp, Moldova este ca o «groapă de gunoi», se poate aduce orice și de oriunde», a continuat producătorul.
Totodată, el s-a plâns de condițiile inegale la vămuire. Costul vămuirii unui tir în Moldova este de aproape 5 mii de lei, în timp ce producătorii din Moldova, care lucrează pe piețele din CSI, sunt nevoiți să plătească 2 mii de dolari pentru vămuirea unui tir.
Radu Grosu, directorul companiei «Europlant», a remarcat că pentru dezvoltarea ramurii, statul ar trebui să subvenționeze achiziția de material săditor. «Pentru reabilitarea [ramurii], este nevoie de semințe, iar pentru achiziția acestora, sunt necesare subvenții. Ce folos din irigare dacă fermierul folosește timp de patru-cinci ani același material? (Se pare că fermierul a avut în vedere faptul că în prezent, autoritățile subvenționează în special proiectele pentru irigare. – NM)», a precizat fermierul.
De ce în această primăvară cartofii s-au scumpit de două ori?
De menționat că doar cu o zi înainte de aceasta, Consiliul Concurenței a publicat un studiu despre prețurile înalte la cartofi în Moldova din primăvara acestui an. Consiliul a constatat în studiul său că ANSA a creat condiții discriminatorii pentru antreprenori și a încălcat legea concurenței. În studiu nu sunt indicate nume concrete ale funcționarilor.
În cadrul cercetării, Consiliul a depistat că în primăvara acestui an, cartofii s-au scumpit brusc de la 9,3 lei în luna martie până la 19,87 lei pentru un kilogram în luna mai. Consiliul a constatat că în aceeași perioadă, în alte țări, nu a fost înregistrată o asemenea creștere a prețurilor. Și că de la începutul anului, 80 la sută din cartofii importați proveneau din Belarus – aproximativ 5,9 mii de tone lunar. Aceștia erau aduși la cel mai mic preț de import – 200-270 de euro pentru o tonă. În luna mai însă, importul de cartofi belaruși a scăzut cu 72% și a crescut de câteva ori importul din alte țări: din Ucraina, Rusia și Polonia.
După ce a discutat cu importatorii, Consiliul Concurenței a constatat că în unele loturi de cartofi belaruși s-a depistat bacteria patogenă Clavibacter și importul acestora a devenit dificil. Astfel, din cauza controlului suplimentar al cartofilor, durata vămuirii a crescut de la 1-2 ore până la 5-7 zile. În consecință, zeci de tiruri cu cartofi au stat pe loc, iar pe piața internă s-a creat deficitul care a provocat creșterea prețurilor. Un alt factor provocator au fost controalele din partea ANSA asupra importatorilor. În doar două luni, autoritățile au întors în Belarus 22 de tiruri cu cartofi.
Consiliul Concurenței a mai menționat că numai cartofii din Belarus au fost supuși unor controale minuțioase, în timp ce importul din alte țări – nu. Ba mai mult, s-a constatat că unul și același lot din export putea avea rezultate absolut diferite. Din raport reiese, de exemplu, că au fost situații în care pentru un producător, în aceeași zi, un camion putea fi admis, iar altul – întors. Și asemenea situații aveau loc în permanență.
Până la urmă, rezervele de cartofi s-au redus de aproape două ori, de la aproximativ 4 mii de tone în luna aprilie până la aproape 2 mii de tone în luna mai. Cei din consiliu consideră că astfel, acțiunile ANSA au provocat prejudicii de 78,8 milioane de lei.
La rândul lor, cei de la ANSA susțin că nu sunt de acord cu astfel de concluzii. Viorel Chetrari, șeful Direcției Comerț internațional și inspecție la frontieră din cadrul ANSA, a declarat, la ședința de astăzi de la Ministerul Agriculturii, că ei pur și simplu și-au îndeplinit obligațiunile. «Din 126 de tiruri, noi am întors 24. Prejudiciul nu poate fi de 78,8 milioane de lei. Noi am discutat cu colegii noștri din Belarus, ei au confirmat prezența acestei bacterii, însă la ei nu este carantină», a spus Chetrari.
În încheierea întrevederii, Alexandru Dubălari, secretar de stat al Ministerului Agriculturii, a propus producătorilor să se mai întâlneasă o dată, fără presă, pentru a discuta problemele din ramură și pentru a lucra asupra soluționării acestora.
