Cartoful fierbinte. Va fi un nou salt al prețurilor în Moldova?

330 de mii de tone de cartofi se consumă anual în Moldova. Cartofii moldovenești sunt insuficienți. Producătorii autohtoni susțin  că nu pot să se dezvolte din lipsă de bani și acces limitat la resursele de apă. În același timp, din cauza cotei înalte a importului, prețurile ar putea crește brusc, așa cum s-a întâmplat în primăvara acestui an.

Sunt suficienți cartofi în Moldova?

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a organizat o ședință, joi, 24 octombrie, cu participarea producătorilor de cartofi. În cadrul acesteia, au fost discutate problemele cu care se confruntă fermierii și care împiedică dezvoltarea acestei ramuri. În afară de câțiva fermieri, la întrunire au mai participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Serviciului Vamal și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Vasile Șarban, șeful Direcției politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii, a comunicat că anul trecut, în Moldova, s-au produs 175 de mii de tone de cartofi pe o suprafață de 19 mii de hectare, ceea ce înseamnă o reducere cu 13% față de anul 2017. Potrivit lui Șarban, Moldova are capacitatea de a produce aproximativ 200 de mii de tone de cartofi anual, în timp ce consumul constituie puțin peste 331 de mii de tone, sau 93 de kilograme anual pentru o persoană.

Șarban a menționat că, pe lângă producția industrială, alte aproximativ 130-140 de mii de tone sunt cultivate de către țărani. Importul de cartofi a constituit anul trecut 54 de mii de tone, o parte dintre aceștia fiind material săditor, iar alta – pentru consum. Funcționarul a menționat că în ultimii zece ani, producătorii au suferit din cauza politicii neglijente din partea statului în raport cu importul de cartofi, în special la sfârșitul sezonului – din aprilie până în mai, când se formează deficit pe piață.

Ion Arman, directorul companiei «Arman Plant», a comunicat că întreprinderea sa activează pe piața cartofului de peste 20 de ani și în perioada cea mai bună, a prelucrat peste 300 de hectare de terenuri. Acum însă suprafața prelucrată s-a micșorat de două ori, din cauza problemelor de irigare. «Apă este, iazuri sunt, dar nu avem acces la el. Noi avem 150 de hectare. Mulți producători au avut sute de hectare, însă le-au vândut și au plecat peste hotare», a menționat Arman.

Cea de-a doua problemă, potrivit lui, este lipsa subvențiilor. Pentru a beneficia de ele, trebuie să se obțină o recoltă de 60 de tone la hectar, însă acest indicator este practic ireal, este posibil doar teoretic. «Anul acesta, noi am recoltat 40 de tone la hectar și oricum ne-am confruntat cu dificultăți», a precizat fermierul.

Referindu-se la import, Arman a spus că a încercat să-și exporte marfa în România, însă cei de acolo nici nu s-au uitat la el și i-au refuzat intrarea, motivând prin carantină. «În același timp, Moldova este ca o «groapă de gunoi», se poate aduce orice și de oriunde», a continuat producătorul.

Totodată, el s-a plâns de condițiile inegale la vămuire. Costul vămuirii unui tir în Moldova este de aproape 5 mii de lei, în timp ce producătorii din Moldova, care lucrează pe piețele din CSI, sunt nevoiți să plătească 2 mii de dolari pentru vămuirea unui tir.

Radu Grosu, directorul companiei «Europlant», a remarcat că pentru dezvoltarea ramurii, statul ar trebui să subvenționeze achiziția de material săditor. «Pentru reabilitarea [ramurii], este nevoie de semințe, iar pentru achiziția acestora, sunt necesare subvenții. Ce folos din irigare dacă fermierul folosește timp de patru-cinci ani același material? (Se pare că fermierul a avut în vedere faptul că în prezent, autoritățile subvenționează în special proiectele pentru irigare. – NM)», a precizat fermierul.

 

De ce în această primăvară cartofii s-au scumpit de două ori?

De menționat că doar cu o zi înainte de aceasta, Consiliul Concurenței a publicat un studiu despre prețurile înalte la cartofi în Moldova din primăvara acestui an. Consiliul a constatat în studiul său că ANSA a creat condiții discriminatorii pentru antreprenori și a încălcat legea concurenței. În studiu nu sunt indicate nume concrete ale funcționarilor.

În cadrul cercetării, Consiliul a depistat că în primăvara acestui an, cartofii s-au scumpit brusc de la 9,3 lei în luna martie până la 19,87 lei pentru un kilogram în luna mai. Consiliul a constatat că în aceeași perioadă, în alte țări, nu a fost înregistrată o asemenea creștere a prețurilor. Și că de la începutul anului, 80 la sută din cartofii importați proveneau din Belarus – aproximativ 5,9 mii de tone lunar. Aceștia erau aduși la cel mai mic preț de import – 200-270 de euro pentru o tonă. În luna mai însă, importul de cartofi belaruși a scăzut cu 72% și a crescut de câteva ori importul din alte țări: din Ucraina, Rusia și Polonia.

După ce a discutat cu importatorii, Consiliul Concurenței a constatat că în unele loturi de cartofi belaruși s-a depistat bacteria patogenă Clavibacter și importul acestora a devenit dificil. Astfel, din cauza controlului suplimentar al cartofilor, durata vămuirii a crescut de la 1-2 ore până la 5-7 zile. În consecință, zeci de tiruri cu cartofi au stat pe loc, iar pe piața internă s-a creat deficitul care a provocat creșterea prețurilor. Un alt factor provocator au fost controalele din partea ANSA asupra importatorilor. În doar două luni, autoritățile au întors în Belarus 22 de tiruri cu cartofi.

Consiliul Concurenței a mai menționat că numai cartofii din Belarus au fost supuși unor controale minuțioase, în timp ce importul din alte țări – nu. Ba mai mult, s-a constatat că unul și același lot din export putea avea rezultate absolut diferite. Din raport reiese, de exemplu, că au fost situații în care pentru un producător, în aceeași zi, un camion putea fi admis, iar altul – întors. Și asemenea situații aveau loc în permanență.

Până la urmă, rezervele de cartofi s-au redus de aproape două ori, de la aproximativ 4 mii de tone în luna aprilie până la aproape 2 mii de tone în luna mai. Cei din consiliu consideră că astfel, acțiunile ANSA au provocat prejudicii de 78,8 milioane de lei.

La rândul lor, cei de la ANSA susțin că nu sunt de acord cu astfel de concluzii. Viorel Chetrari, șeful Direcției Comerț internațional și inspecție la frontieră din cadrul ANSA, a declarat, la ședința de astăzi de la Ministerul Agriculturii, că ei pur și simplu și-au îndeplinit obligațiunile. «Din 126 de tiruri, noi am întors 24. Prejudiciul nu poate fi de 78,8 milioane de lei. Noi am discutat cu colegii noștri din Belarus, ei au confirmat prezența acestei bacterii, însă la ei nu este carantină», a spus Chetrari.

În încheierea întrevederii, Alexandru Dubălari, secretar de stat al Ministerului Agriculturii, a propus producătorilor să se mai întâlneasă o dată, fără presă, pentru a discuta problemele din ramură și pentru a lucra asupra soluționării acestora.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Iute Group aduce expertiză internațională în conducerea băncii sale din Ucraina

Iute Group a consolidat structura de guvernanță a băncii sale din Ucraina prin numirea unui Consiliu de Administrare cu experiență internațională, din care fac parte fostul diplomat american George P. Kent, fostul director general al LHV Group, Madis Toomsalu, și președintele Asociației Ucrainene de Fintech, Rostyslav Dyuk. Toate numirile au fost aprobate de Banca Națională a Ucrainei. Aceste evoluții marchează finalizarea cu succes a procesului de reorganizare corporativă a băncii, schimbarea oficială a denumirii acesteia în Societatea pe Acțiuni Iute Bank și instituirea unei noi structuri de guvernanță, marcând începutul unei noi etape în dezvoltarea și extinderea activității băncii.  

Potrivit lui Tarmo Sild, CEO Iute Group, consolidarea Consiliului de Administrare prin reunirea expertizei internaționale în domeniul bancar, al guvernanței corporative și al tehnologiilor financiare va contribui la orientarea IuteBank în următoarea etapă de dezvoltare pe piața din Ucraina.

George P. Kent a deținut funcția de ambasador al Statelor Unite în Estonia în perioada 2023–2025 și are o experiență diplomatică de peste trei decenii, cu un accent deosebit pe Europa de Est și Ucraina.

„Rezistența și determinarea  de care a dat dovadă Ucraina în circumstanțe dificile sunt cu adevărat remarcabile. Instituțiile bine consolidate și guvernanța responsabilă  rămân esențiale pe măsură ce economia țării continuă să se dezvolte”, a declarat George P. Kent.

La începutul acestui an, Madis Toomsalu a fost numit membru al Consiliului de Administrare al Energbank din Republica Moldova, parte din Iute Group.

„În pofida riscurilor evidente, Ucraina a demonstrat o reziliență remarcabilă și a devenit una dintre cele mai digitalizate piețe financiare din Europa. În contextul procesului de reconstrucție a Ucrainei, IuteBank are oportunitatea de a-și extinde activitatea și volumele de afaceri, bazându-se pe o guvernanță solidă, un management riguros al riscurilor și tehnologii orientate spre nevoile clienților”, a menționat Madis Toomsalu.

Rostyslav Dyuk este președintele Asociației Ucrainene a Companiilor de Fintech și Inovații și s-a implicat activ în consolidarea cooperării dintre instituțiile financiare, companiile de tehnologie și autoritățile de reglementare.

„În pofida provocărilor din ultimii ani, Ucraina a dezvoltat unul dintre cele mai inovatoare ecosisteme financiare digitale din Europa. Combinarea expertizei internaționale în domeniul bancar cu potențialul puternic al sectorului fintech din Ucraina creează o bază solidă pentru dezvoltarea unor servicii financiare moderne, adaptate nevoilor clienților”, a declarat Rostyslav Dyuk.

Iute a intrat pe piața bancară din Ucraina la începutul acestui an, prin preluarea unei părți din activele și obligațiile aferente depozitelor RWS Bank. Din luna martie, IuteBank activează ca bancă comercială, sub  administrarea Băncii Naționale a Ucrainei, prestând servicii bancare de bază clienților existenți.

În primele luni de activitate, prioritatea IuteBank a fost asigurarea unei tranziții fără dificultăți pentru foștii clienți ai RWS Bank și consolidarea unei baze operaționale solide. Următoarea etapă de dezvoltare va viza extinderea serviciilor digitale, consolidarea organizațională și pregătirea pentru atragerea unui număr mai mare de clienți. 

Lansarea platformei de servicii bancare integral digitale a Iute Bank este planificată pentru anul 2027. Prin intermediul companiilor sale afiliate, Iute Group oferă sprijin Ucrainei și consideră investiția în Iute Bank ca pe un angajament european pe termen lung.

Iute Group este un grup de banking digital axat pe servicii financiare de zi cu zi în Europa de Sud-Est. Înființat în 2008 și cu sediul în Estonia, Iute deservește clienți din Albania, Bulgaria, Moldova, North Macedonia și Ukraine. Prin aplicația Myiute și operațiunile sale locale, Iute oferă servicii financiare digitale, inclusiv plăți, servicii bancare, finanțare și intermediere de asigurări. Iute Group își finanțează operațiunile prin capital propriu, depozite și obligațiuni garantate listate pe Piața Reglementată a Frankfurt Stock Exchange și pe Lista Principală Nasdaq Baltic.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: