Bani

Cartoful fierbinte. Va fi un nou salt al prețurilor în Moldova?

Nicolai Paholinițchii
| 28 octombrie, 2019
09:49

330 de mii de tone de cartofi se consumă anual în Moldova. Cartofii moldovenești sunt insuficienți. Producătorii autohtoni susțin că nu pot să se dezvolte din lipsă de bani și acces limitat la resursele de apă. În același timp, din cauza cotei înalte a importului, prețurile ar putea crește brusc, așa cum s-a întâmplat în primăvara acestui an.

Sunt suficienți cartofi în Moldova?

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a organizat o ședință, joi, 24 octombrie, cu participarea producătorilor de cartofi. În cadrul acesteia, au fost discutate problemele cu care se confruntă fermierii și care împiedică dezvoltarea acestei ramuri. În afară de câțiva fermieri, la întrunire au mai participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Serviciului Vamal și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Vasile Șarban, șeful Direcției politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii, a comunicat că anul trecut, în Moldova, s-au produs 175 de mii de tone de cartofi pe o suprafață de 19 mii de hectare, ceea ce înseamnă o reducere cu 13% față de anul 2017. Potrivit lui Șarban, Moldova are capacitatea de a produce aproximativ 200 de mii de tone de cartofi anual, în timp ce consumul constituie puțin peste 331 de mii de tone, sau 93 de kilograme anual pentru o persoană.

Șarban a menționat că, pe lângă producția industrială, alte aproximativ 130-140 de mii de tone sunt cultivate de către țărani. Importul de cartofi a constituit anul trecut 54 de mii de tone, o parte dintre aceștia fiind material săditor, iar alta – pentru consum. Funcționarul a menționat că în ultimii zece ani, producătorii au suferit din cauza politicii neglijente din partea statului în raport cu importul de cartofi, în special la sfârșitul sezonului – din aprilie până în mai, când se formează deficit pe piață.

Ion Arman, directorul companiei «Arman Plant», a comunicat că întreprinderea sa activează pe piața cartofului de peste 20 de ani și în perioada cea mai bună, a prelucrat peste 300 de hectare de terenuri. Acum însă suprafața prelucrată s-a micșorat de două ori, din cauza problemelor de irigare. «Apă este, iazuri sunt, dar nu avem acces la el. Noi avem 150 de hectare. Mulți producători au avut sute de hectare, însă le-au vândut și au plecat peste hotare», a menționat Arman.

Cea de-a doua problemă, potrivit lui, este lipsa subvențiilor. Pentru a beneficia de ele, trebuie să se obțină o recoltă de 60 de tone la hectar, însă acest indicator este practic ireal, este posibil doar teoretic. «Anul acesta, noi am recoltat 40 de tone la hectar și oricum ne-am confruntat cu dificultăți», a precizat fermierul.

Referindu-se la import, Arman a spus că a încercat să-și exporte marfa în România, însă cei de acolo nici nu s-au uitat la el și i-au refuzat intrarea, motivând prin carantină. «În același timp, Moldova este ca o «groapă de gunoi», se poate aduce orice și de oriunde», a continuat producătorul.

Totodată, el s-a plâns de condițiile inegale la vămuire. Costul vămuirii unui tir în Moldova este de aproape 5 mii de lei, în timp ce producătorii din Moldova, care lucrează pe piețele din CSI, sunt nevoiți să plătească 2 mii de dolari pentru vămuirea unui tir.

Radu Grosu, directorul companiei «Europlant», a remarcat că pentru dezvoltarea ramurii, statul ar trebui să subvenționeze achiziția de material săditor. «Pentru reabilitarea [ramurii], este nevoie de semințe, iar pentru achiziția acestora, sunt necesare subvenții. Ce folos din irigare dacă fermierul folosește timp de patru-cinci ani același material? (Se pare că fermierul a avut în vedere faptul că în prezent, autoritățile subvenționează în special proiectele pentru irigare. – NM)», a precizat fermierul.

De ce în această primăvară cartofii s-au scumpit de două ori?

De menționat că doar cu o zi înainte de aceasta, Consiliul Concurenței a publicat un studiu despre prețurile înalte la cartofi în Moldova din primăvara acestui an. Consiliul a constatat în studiul său că ANSA a creat condiții discriminatorii pentru antreprenori și a încălcat legea concurenței. În studiu nu sunt indicate nume concrete ale funcționarilor.

În cadrul cercetării, Consiliul a depistat că în primăvara acestui an, cartofii s-au scumpit brusc de la 9,3 lei în luna martie până la 19,87 lei pentru un kilogram în luna mai. Consiliul a constatat că în aceeași perioadă, în alte țări, nu a fost înregistrată o asemenea creștere a prețurilor. Și că de la începutul anului, 80 la sută din cartofii importați proveneau din Belarus – aproximativ 5,9 mii de tone lunar. Aceștia erau aduși la cel mai mic preț de import – 200-270 de euro pentru o tonă. În luna mai însă, importul de cartofi belaruși a scăzut cu 72% și a crescut de câteva ori importul din alte țări: din Ucraina, Rusia și Polonia.

După ce a discutat cu importatorii, Consiliul Concurenței a constatat că în unele loturi de cartofi belaruși s-a depistat bacteria patogenă Clavibacter și importul acestora a devenit dificil. Astfel, din cauza controlului suplimentar al cartofilor, durata vămuirii a crescut de la 1-2 ore până la 5-7 zile. În consecință, zeci de tiruri cu cartofi au stat pe loc, iar pe piața internă s-a creat deficitul care a provocat creșterea prețurilor. Un alt factor provocator au fost controalele din partea ANSA asupra importatorilor. În doar două luni, autoritățile au întors în Belarus 22 de tiruri cu cartofi.

Consiliul Concurenței a mai menționat că numai cartofii din Belarus au fost supuși unor controale minuțioase, în timp ce importul din alte țări – nu. Ba mai mult, s-a constatat că unul și același lot din export putea avea rezultate absolut diferite. Din raport reiese, de exemplu, că au fost situații în care pentru un producător, în aceeași zi, un camion putea fi admis, iar altul – întors. Și asemenea situații aveau loc în permanență.

Până la urmă, rezervele de cartofi s-au redus de aproape două ori, de la aproximativ 4 mii de tone în luna aprilie până la aproape 2 mii de tone în luna mai. Cei din consiliu consideră că astfel, acțiunile ANSA au provocat prejudicii de 78,8 milioane de lei.

La rândul lor, cei de la ANSA susțin că nu sunt de acord cu astfel de concluzii. Viorel Chetrari, șeful Direcției Comerț internațional și inspecție la frontieră din cadrul ANSA, a declarat, la ședința de astăzi de la Ministerul Agriculturii, că ei pur și simplu și-au îndeplinit obligațiunile. «Din 126 de tiruri, noi am întors 24. Prejudiciul nu poate fi de 78,8 milioane de lei. Noi am discutat cu colegii noștri din Belarus, ei au confirmat prezența acestei bacterii, însă la ei nu este carantină», a spus Chetrari.

În încheierea întrevederii, Alexandru Dubălari, secretar de stat al Ministerului Agriculturii, a propus producătorilor să se mai întâlneasă o dată, fără presă, pentru a discuta problemele din ramură și pentru a lucra asupra soluționării acestora.

cartofi, Ministerul Agriculturii, Producătorii autohtoni, импорт

Știri similare

Viață

Câtă carne de pasăre consumă Moldova anual? 76% din importuri vin din Ucraina: ce se întâmplă după suspendare

Politică

Guvernul, după ce un lot de mere a fost blocat la granița cu Rusia: „Le vom vinde acolo unde sunt respectate, nu umilite”

Viață

„Poate fi organizat un plebiscit local” vs „Să folosească biserica împreună”. Reacții la cazul din Dereneu

Mihaela Conovali
| 11 februarie, 2026
08:30

Noile tensiuni de la biserica din Dereneu, soldate cu rețineri, au stârnit mai multe reacții pe rețelele de socializare. Unii au declarat că cel mai indicat era ca un reprezentant al Guvernului să se deplaseze imediat la fața locului și să rezolve amiabil situația, totodată au vorbit despre organizarea unui plebiscit local. În același timp, potrivit unor opinii, soluția pe care ar trebui să o aplice statul este ca ambele comunități religioase să folosească biserica în comun. Alții au cerut „eliberarea imediată” a persoanelor reținute. De asemenea, s-a făcut apel „la calm și reținere din partea tuturor părților implicate”. NM a făcut o sinteză a reacțiilor la acest subiect.

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că „cel mai indicat era ca un reprezentant al Guvernului să se deplaseze imediat la locul cu pricina și să rezolve amiabil situația cu localnicii”. „Eventual, poate fi organizat un plebiscit local în următoarele săptămâni pentru ca locuitorii din s. Dereneu să decidă soarta bisericii din localitate. (…) E grav când autoritățile statului dau foc la casa noastră comună. Libertate oamenilor. Implicarea Guvernului în identificarea unui compromis. Plebiscit local”, a mai spus Dodon.

Cazul de la Dereneu a fost comentat și de partidul său, PSRM. Reprezentanți formațiunii au menționat că „situația de la biserica din Dereneu a scăpat complet de sub control din cauza incapacității autorităților de a gestiona un conflict sensibil prin dialog”. „Mai mulți preoți și enoriași au fost reținuți pentru „vina” de a-și apăra biserica și dreptul constituțional la credință. (…) Reținerea preoților și a enoriașilor este un act de intimidare politică. Vorbim despre oameni pașnici, nu despre infractori periculoși, nu despre contrabandiști de arme sau traficanți de droguri”, au declarat reprezentanții partidului.

Totodată, PSRM a făcut apel „la calm și reținere din partea tuturor părților implicate”. „Solicităm eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute. Totodată, cerem autorităților centrale să înceteze presiunile și să inițieze o platformă de dialog care să includă reprezentanți ai comunității locale, ai Guvernului și ai ambelor părți implicate, pentru a identifica o soluție pașnică, echitabilă și respectuoasă față de voința enoriașilor”, se mai arată în declarația partidului.

„Că tare creștini mai suntem… Ne-ar mai trebui niște mitropolii în țara asta, măcar cât partide. Rușine de noi și păcat de țară”, a scris deputatul Blocul „Alternativa”, Ion Chicu.

„De ce s-a ajuns cu BDS “FULGER” în curtea Bisericii din Dereneu? Al cui joc (periculos) politic este? Întrebări cu carul. Răspunsuri zero”, a scris comentatorul politic Ilian Cașu.

Vicepreședintele fracțiunii MAN în Consiliul municipal Chișinău, Grigore Bejenaru, a declarat că „credincioșii sunt puși în fața unei false dileme: biserică „subordonată Rusiei” sau biserică „subordonată Mitropoliei Basarabiei””. „Se ajunge la întrebări absurde, dar firești pentru omul de rând: când ne rugăm lui Dumnezeu, rugăciunea noastră ajunge la El prin Moscova sau prin București? (…) O lupă care nu are nimic de-a face cu credința, am impresia că fug după like-uri pe TikTok unde live curge 24/24h. (…) Biblia pe care mulți o citesc, chiar dacă încă n-am finalizat-o din mai multe tentative, nu cred că vorbește despre mitropolii, jurisdicții sau centre administrative. (…) În loc să apropie oamenii de Dumnezeu, astfel de conflicte îi îndepărtează”, a adăugat consilierul municipal.

Activistul civic Vitalie Sprînceană a spus că „un trib creștin, cu căpetenia la Moscova, e pornit la bătaie cu un alt trib creștin, cu căpetenia la București”.

„Stau mascații de la Fulger și au grijă ca, din prea multă iubire pentru aproape, niște creștini să nu spargă capul altor creștini. (…) E un mic război civil purtat pentru fantezia de a controla un spațiu (în numele lui Dumnezeu, desigur) zis sacru și de a-i interzice vecinului să acceseze acest spațiu. (…) În loc să caute să taie granițele între cele două comunități, statul trimite miliție ca să păzească aceste frontiere… Soluția pe care trebuie să o aplice statul e la suprafață: ambelor comunități trebuie să li se zică să-și ia rămas bun de la ideea că vreuna din ele va controla vreodată biserica și că trebuie să se învețe să se acomodeze reciproc: să folosească biserica împreună, adică să slujească simultan sau alternativ. (…) Oamenii din Dereneu nu trebuie arestați, nici păziți ca să nu-și scoată ochii, ci trebuie învățați să trăiască împreună. După ce va fi pilotat la Dereneu, modelul poate fi extins pe toată țara”, a adăugat activistul.

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Arina Spătaru, a spus că, în 2024, a primit un ordin la biserica din Dereneu.

„Ordinul „Sfânta Cuvioasa Paraschiva” – ordin al jertfei și al iubirii față de aproapele – pentru contribuția la consolidarea credinței și a coeziunii sociale în cadrul Bisericii lui Hristos. (…) Sunt soție de preot de 29 de ani. Soțul meu a fost hirotonit în Mitropolia Moldovei și slujește până astăzi acolo. Am trăit aproape trei decenii în interiorul Bisericii, cunosc durerile, frământările, dar și frumusețea acestei slujiri. Am primit acest ordin nu împotriva cuiva, nu pentru dezbinare, nu pentru a crea tabere. (…) Durerea mea astăzi nu ține de o jurisdicție sau alta. Durerea mea este pentru violențele care au avut loc noaptea trecută la biserica din Dereneu. Biserica nu este câmp de luptă. Altarul nu este tribună politică. Credința nu se apără cu forța. (…) Chem la calm, la discernământ și la rugăciune”, a menționat Arina Spătaru.

Scandalul își are începutul în 2017, după ce, după 25 de ani de slujire sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, preotul Florinel Marin și credincioșii activi au decis să adere la Mitropolia Basarabiei, scrie portalul Anticorupție.md. Ministerul Culturii, care deține biserica, a încheiat cu Mitropolia Basarabiei un contract privind dreptul de folosință gratuită asupra acesteia pentru 50 de ani, în noiembrie 2019. Acest lucru a a generat un conflict între cele două structuri bisericești, soldat cu mai multe litigii în instanță.

În iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Mitropoliei Moldovei împotriva Agenției Servicii Publice (ASP), prin care revendica dreptul de folosință asupra bisericii. Litigiul a pornit de la faptul că ASP a schimbat titularul, după ce comunitatea religioasă a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica. Presa a relatat că exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, s-au opus fizic preluării legale a bisericii. Iar Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei în calitate de preot al bisericii, s-a baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului.

De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că Mitropolia Basarabiei ar încerca să preia „forțat” biserica și a calificat situația drept un „act de raiderism bisericesc”.

Pe 9 februarie, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a acuzat politicienii că ar exploata politic acest scandal, fără a da, însă, nume. Jardan a precizat că Ministerul Culturii a dat biserica în folosință Mitropoliei Basarabiei, iar instituția pe care o conduce este interesată ca lăcașul să fie „cât mai bine păstrat”.

În seara zilei de 10 februarie, poliția a anunțat că un grup de preoți ai Mitropoliei Moldovei, însoțiți de alți cetățeni organizați de primarul localității, în număr de aproximativ 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserică. Ulterior, poliția a anunțat reținerea primarului localității și a avocatului preotului, reprezentant al Mitropoliei Moldovei. Potrivit poliției, în acțiunile coordonate de aceștia au fost ultragiați carabinierii, au fost sustrase stațiile de comunicare ale forțelor de ordine și infiltrate femei pentru a rupe cordonul. Mai târziu, poliția a anunțat că încă patru persoane au fost reținute.