Partidul Democrat a anunțat programul „Drumuri bune pentru Moldova" în februarie curent. În cadrul acestuia, guvernarea a promis că într-un an, vor fi reparate 1275 km de drumuri locale. Bugetul programului este de 1,6 miliarde de lei, dintre care 1,1 miliarde de lei au fost alocați suplimentar de către guvern, din bugetul de stat.

În prezent, conform informațiilor Ministerului Economiei, aceste lucrări sunt îndeplinite în proporție de aproape 80%, adică s-au reparat 1 mie de km de drumuri. Deci, s-au chletuit deja 1,2 miliarde de lei.

La începutul lunii octombrie, autoritățile au anunțat lansarea programului „Drumuri bune 2". În cadrul acestuia, guvernul planifică să reabiliteze, în anul 2019, 1,5 mii km de drumuri locale. Bugetul programului este de 2 miliarde de lei, dintre care 1,5 miliarde de lei vor fi alocați din bugetul de stat, iar restul de 500 de milioane de lei - din Fondul Rutier.

Se pare că programul „Drumuri bune" a fost cel mai adesea criticat de cetățeni, în special pe rețelele de socializare. Utilizatorii publicau imagini și înregistrări video, revoltați de reparațiile necalitative. Drept răspuns, cei de la Ministerul Economiei au promis că întreprinzătorii vor repara tot ceea ce au făcut necalitativ. De fapt, oricum rămân semne de întrebare față de acest program - și alegerea localităților incluse în acesta, și alegerea întreprinzătorilor și a realizării proiectelor.

La sfârșitul lunii martie curent, guvernul a lansat programul de creditare ipotecară a familiilor tinere Prima Casă. Și de data aceasta, la inițiativa Partidului Democrat. Statul participă în acest proiect ca garant al creditului luat de la bancă, asigurând 50 la sută din suma creditului. Limita anuală a garanțiilor de stat din cadrul programului și volumul finanțelor necesare în acest scop vor fi stabilite anual. Pentru anul 2018, pentru Prima Casă, în bugetul de stat a fost prevăzut un fond de garanție de 50 de milioane de lei. Autoritățile deocamdată nu au comunicat volumul fondului pentru anul 2019.

Programul Prima Casă 2, lansat la două luni după primul, este prevăzut pentru funcționarii de stat. Statul compensează participanților acestuia o jumătate din prețul locuinței. Iar în luna august, a început să funcționeze programul Prima Casă 3 - pentru familiile cu copii. În cazul acestui program, statul și-a asumat responsabilitatea de a achita integral creditul pentru locuințele familiilor cu patru și mai mulți copii. Aceste familii vor trebui să plătească doar dobânda creditului. Pentru familiile cu trei copii, statul este gata să plătească 50 la sută din costul locuinței, pentru cele cu doi copii - 25%, iar cu un copil - 10%.

Conform datelor Ministerului Finanțelor, până la sfârșitul lunii octombrie, în cele trei programe Prima Casă au fost acordate 681 de credite în valoare totală de 316,3 milioane de lei. Suma garanțiilor de stat în aceste împrumuturi este de 158 de milioane de lei, adică de trei ori mai mult decât cea prevăzută în bugetul pentru acest an.

Plățile compensate se efectuează în fiecare lună. Cei de la Ministerul Economiei nu au comunicat câte compensații au fost deja plătite. Se știe doar că în acest an, în buget sunt prevăzute aproximativ 20 de milioane de lei pentru compensații în programele Prima Casă 2 și Prima Casă 3.

Nu se știe cât au coincis așteptările autorităților cu numărul real al participanților programelor. Cei de la Ministerul Finanțelor nu au răspuns la solicitarea NM.

Experții nu prea crirică acest program, menționând doar că, până la urmă, luând în calcul dobânda, costul locuințelor pentru cetățeni aproape că se dublează, iar băncile oferă credite ipotecare cu condiții nu mai puțin atrăgătoare. Unii experți susțin că programul poate fi ușor folosit de escroci. Totodată, ei menționează că din program, au fost excluse pe nedrept instituțiile financiare nebancare.

Campania „Un doctor pentru tine" s-a desfășurat în Moldova în perioada 2 august - 10 octombrie. Potrivit prim-ministrului Pavel Filip, atunci medicii au consultat aproximativ 200 de mii de cetățeni ai Moldovei. În cadrul campaniei, serviciile gratuite au fost oferite de oftalmologi, endocrinologi și cardiologi.

La 11 octombrie, guvernul a anunțat despre startul campaniei „Un doctor pentru tine 2". De data aceasta, în șase raioane din țară a fost posibil screeningul gratuit pentru diagnosticarea cancerului la sân și la plămâni. Pentru aceasta, în sate au fost trimise patru automobile specializate dotate cu tehnică în valoare de 18 milioane de lei. Campania va dura până la sfârșitul lunii decembrie.

Portalul Sanatate-info le-a solicitat de câteva ori Ministerului Sănătății și Companiei națională de asigurări în medicină (CNAM) informații despre cheltuielile pentru campanie și sursele de finanțare. Din răspunsurile obținute este clar doar faptul că banii pentru campanie au fost luați din fondul CNAM, destinați pentru măsuri de profilaxie. De asemenea, în aceste răspunsuri se menționa că, în caz de necesitate, banii vor fi luați din fondul de bază al CNAM.

Experții de la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS) susțin că astfel de campanii soluționează doar sarcinile imediate cu caracter electoral și confirmă existența problemelor de sistem în sănătate, în special în raioane. Iar faptul că autoritățile refuză să comunice volumul cheltuielilor în ambele campanii provoacă neîncredere în ce privește seriozitatea intențiilor de a soluționa sistemic problemele ce țin de deficitul de cadre medicale și accesul populației la servicii medicale calitative. „Guvernul este obligat prin lege să asigure accesul populației la serviciile medicale, iar campania „Un doctor pentru tine" o folosește doar în scopuri de PR", sunt siguri cei de la PAS.

Menționăm că mai devreme, în raioanele Moldovei s-a desfășurat un program asemănător, inițiat de fundația liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc „Edelweiss". În anii 2016-2017, „Edelweiss" a organizat, în cadrul campaniei „Renaște Moldova", un cabinet pediatric mobil care, în acea perioadă, conform datelor oferite de organizator, a fost în peste 400 de localități ale Moldovei.

La stârșitul lunii octombrie, guvernul a anunțat despre programul de susținere a familiilor cu nou-născuți „Viață nouă". El presupune că de la 1 decembrie curent, toți nou-născuții din Moldova vor primi seturi cadou: haine, scutece, lenjerie de pat, păturică, produse de îngrijire și jucării. Prețul unui set este de aproximativ 2 mii de lei.

Conform estimărilor premierului Filip, susținerea acordată familiilor în care s-a născut un copil, ținând cont și de îndemnizația unică, va ajunge până la 7,3 mii de lei.

Pentru realizarea programului în acest an vor fi necesare 5,6 milioane de lei, iar în anul 2019 - aproape 68 de milioane de lei (conform calculelor preliminare). Zilele acestea, guvernul deja a anunțat licitația pentru procurarea seturilor pentru copiii nou-născuți, în valoare de 4,7 milioane de lei.

La sfârșitul lunii octombrie, Partidul Democrat a anunțat despre „creșterea fără precedent a salariilor" în sfera bugetară. Vladimir Plahotniuc a declarat atunci că de la 1 decembrie, 150 de mii de bugetari vor avea salarii mai mari cu 20-50%, iar unii - chiar și cu 90%.

Liderul PDM a comunicat că al doilea val de majorări este planificat pentru primăvara anului 2019. „Noi vom discuta cu cabinetul de miniștri, cui să majorăm salariile la primăvară. Acum, guvernul va fi obligat, în fiecare an, să majoreze salariile în sfera bugetară", a asigurat el.

Majorarea salariilor pentru bugetari va costa bugetul de stat aproape 4 miliarde de lei. Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, acești bani ar trebui să fie suficienți pentru trei ani - din 2019 până în 2021, pentru ca să fie majorate cu 30-55 la sută salariile în sfera bugetară. Cei de la Ministerul Finanțelor dau asigurări că încă în vara anului 2018, suma indicată a fost inclusă în prognoza bugetară pentru un termen mediu (2019-2021). Potrivit afirmațiilor ministrului finanțelor Octavian Armașu, tradițional, pentru majorarea salariilor, în buget sunt prevăzute 800-900 de milioane de lei, de aceea 1,3 miliarde de lei nu este o sumă ieșită din comun.

Premierul Pavel Filip a anunțat la sfârșitul anului trecut despre valorizarea (recalcularea) pensiilor pe termen lung în cadrul reformei pensiilor. La 1 aprilie 2018, pensiile au fost recalculate pentru toți cei care în anii 2012-2013 s-au pensionat după ce au atins vârsta corespunzătoare sau pe motiv de invaliditate, iar la 1 octombrie 2018 - pentru cei care s-au pensionat în perioada 2014 - 31 martie 2017.

Conform planului inițial, aceste etape ale valorizării trebuie să se desfășoare mai târziu - la 1 aprilie 2019 și la 1 aprilie 2020.

Din start, recalcularea anticipată a pensiilor a provocat mai multe întrebări. Deputatul socialist Vladimir Odnostalco a menționat că în bugetul Casei naționale de asigurări sociale pentru anul 2018 nu au fost prevăzute cheltuieli pentru valorizare și a numit acest pas al Partidului Democrat „PR politic".

Mai târziu, bugetul CNAS a fost revizuit, inluzându-se în el cheltuielile pentru valorizare în mărime de 228 de milioane de lei.

Proiectul reformei fiscale inițiat de Partidul Democrat a fost adoptat de majoritatea parlamentară în ultima zi a sesunii de primăvară-vară, direct în două lecturi.

La 1 octombrie, reforma a intrat în vigoare: funcționează impozitul unic pe venit de 12% în loc de 7% și 18%, cum a fost anterior, iar contribuția angajatorilor în fondul social s-a micșorat de la 23% până la 18%. În afară de aceasta, s-a micșorat de două ori - până la 10% - TVA pentru companiile HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele), iar pentru angajații serviciilor de taxi au fost introduse reguli noi.

La rândul său, guvernarea a estimat pierderile la 190 de milioane de lei lunar, adică în trei luni ale anului 2018 și în anul 2019, în bugetul și în fondul social nu vor ajunge 2,8 miliarde de lei.

Experții estimează că cetățenii vor câștiga cu adevărat. Însă datorită noii rate a impozitului pe venit, o economie semnificativă a mijloacelor vor avea cei care primesc salarii mai mari de 15-17 mii de lei: aceștia vor economisi până la câteva mii de lei anual. Economiile tuturor celorlalți vor constitui 300-400 de lei.

Conform estimărilor IDIS Viitorul, datorită reformei fiscale, cel mai mult va economisi totuși businessul, însă este greu de spus că astfel, salariile în companii vor fi mai mari, banii nu vor mai fi oferiți în plic, iar „surplusul" de banii nu va fi dus în străinătate.

Ministerul Finanțelor însă contează că pe viitor, datorită extinderii bazei de impozitare, veniturile în buget vor crește. Doar din contul taximetriștilor, de exemplu, se preconizează creșterea veniturilor cu 71 de milioane de lei anual.

În aceeași zi, la 26 iulie, parlamentul a adoptat proiectul de amendamente la Codul fiscal și Codul penal, care îmblânzesc semnificativ pedeapsa pentru infracțiunile economice. Ideea principală a democraților: oamenii de afaceri nu trebuie să fie închiși, ci să plătească pierderile și amenzile. Despre aceasta se menționează în nota explicativă a proiectului: „bugetul va obține bani datorită sancțiunilor economice aplicate antreprenorilor care s-au făcut vinovați și va economisi pentru întreținerea deținuților, numărul cărora va fi mai mic". Însă în nota explicativă nu sunt niciun fel de calcule în acest sens, iar cei de la Ministerul Finanțelor nu au răspuns la solicitarea NM.

„Amnistia fiscală" a fost aprobată de majoritatea parlamentară în două lecturi, la fel, la 26 iulie, de rând cu alte proiecte de legi despre reforma fiscală. Imediat, amnistia a fost criticată nu doar de opoziție, ci și de partenerii externi. Cei de la FMI au menționat că acest proiect de lege contravine scopurilor programului de creditare a Moldovei, iar surse de la Ambasada SUA au declarat că amnistia „va legaliza furturile și corupția". La rândul lor, surse de la Banca Mondială au comunicat că Moldova poate conta pe susținerea financiară din partea acestei instituții doar dacă va fi anulată amnistia capitalului sau vor fi operate schimbări semnificative în textul acesteia,

Amnistia fiscală permite legalizarea averii și a banilor pentru 3% din costul acestora. Doar că trebuie ca acestea să fie declarate până la 1 februarie 2019.

Există și partea a doua a legii care se referă la „stimularea fiscală". Persoanele juridice, inclusiv întreprinderile de stat și cele municipale, care au datorii față de bugetul de stat și bugetele de asigurări sociale și în medicină, vor beneficia de anularea penalităților și a amenzilor pentru întârzierea plății impozitelor, dacă aceștia vor achita datoria principală până la 20 decembrie 2018.

În afară de aceasta, legea anulează și controalele fiscale pentru anii precedenți.

Experții consideră că acest proiect al democraților practic nu se deosebește de cel despre „legalizarea capitalului", care a stârnit scandal, și este orientat în spălarea „miliardului furat din bănci".

Cei de la Expert-Grup au menționat, în acest context, că amnistia capitalului se realizează în termeni foarte scurți și în aceste câteva luni, băncile nu vor avea posibilitatea de a implementa stipulările legislației ce țin de combaterea spălării de bani și de a verifica proveniența mijloacelor declarate în cadrul amnistiei. În opinia experților, verificarea provenienței banilor va fi, mai degrabă, una formală.

Cel de-al doilea risc presupune utilizarea amnistiei de către persoane corupte și criminale în scopuri proprii. În plus, potrivit directorului executiv al Expert-Grup Adrian Lupușor, amnistia îi va pune în condiții inegale pe cei care și-au ascuns averea și cei care și-au câștigat banii în mod legal și i-au declarat întotdeauna. „Aceasta va fi cea mai generoasă amnistie. Ea va crea o motivare suplimentară pentru cei care își ascund averea și veniturile", consideră Lupușor.

Construcția complexului multifuncțional Arena Chișinău, inițiată de către democrați, și-a luat startul în luna octombrie curent. Dar totul s-a început acum o jumătate de an, când guvernarea a luat, în acest scop, 70 ha de terenuri de la Centrul de Excelență în Viticultură și Vinificație din Stăuceni și au exclus acest teritorii din categoria terenurilor agricole. Dauna adusă statului, prin aceasta, a constituit 90 de milioane de lei.

Autoritățile au decis să construiască Arena Chișinău în cadrul unui parteneriat public-privat. Atunci, președintele parlamentului, vicepreședintele Partidului Democrat Andrian Candu, a spus că contribuția statului în această construcție va fi de 100 de milioane de lei.

Mai târziu, s-a constatat că, potrivit contractului cu partenerul privat - compania Summa Group din Turcia - construcția Arena Chișinău va fi plătită în totalitate de stat și va costa 43 de milioane de euro (peste 825 de milioane de lei). Banii nu vor fi transferați imediat partenerului privat, ci în rate, în decurs de 12 ani: în primul an - 10 milioane de euro (192 de milioane de lei), iar după aceasta - câte 3 milioane de euro anual. Dacă însă statul nu-și va onora obligațiunile financiare, teritoriul oferit pentru Arena Chișinău ar putea rămâne în proprietatea partenerului privat.