„Câți bani erau în kuliok?”: Candu, Reniță, Harghel și Cebotari au depus mărturii în dosarul lui Dodon

Magistrații Curții Supreme de Justiție continuă audierea martorilor acuzării în dosarul denumit generic „Kuliok”, în care este acuzat fostul președinte al Republicii Moldova, deputatul socialist Igor Dodon. În ședința din 5 februarie, au fost audiați, printre alții, fostul speaker al Parlamentului Andrian Candu și ex-deputatul Iurie Reniță, care a făcut publice imaginile cu renumita „sacoșă neagră”. Igor Dodon a lipsit de la ședință, din nou.

Andrian Candu – finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, care i-ar fi transmis sacoșa lui Igor Dodon – a refuzat să ofere declarații pentru presă după audierile din instanță. Întrebat „câți bani erau în kuliok”, Candu a răspuns: „Suplimentar nu am voie și nu vreau să mă expun”.

Mărturii a depus și fostul deputat Iurie Reniță, care a publicat imaginile video care stau la baza dosarului. Întrebat ce conținea sacoșa neagră, acesta a declarat că, în opinia sa, era vorba despre bani. „Analiza logică a lucrurilor ne conduce la faptul că în faimosul Kuliok erau bani. E o chestiune logică”, a spus Reniță.

Fostul parlamentar a explicat și de ce a ales să facă publice imaginile într-o conferință de presă și nu să le prezinte inițial procuraturii. Potrivit lui, la acel moment funcția de procuror general era deținută de Alexandr Stoianoglo: „M-am convins că îl protejează pe Dodon și PSRM permanent”. Trebuie să reamintim, în acest context, că Stoianoglo, care a fost eliberat din funcția de procuror-general între timp, a candidat în 2024 la funcția de președinte al țării fiind susținut de PSRM și Igor Dodon.

Pe lângă Candu și Reniță, a depus declarații și fostul membru PDM, bloggerul Ion Harghel. „Istoria uneori te prinde în anumite circumstanțe în care nu neapărat vei cunoaște urmările. Asta s-a întâmplat. Atunci eram membru te partid în respectivul edificiu, de asta sunt martor”, a declarat Harghel pentru presă, după ce a depus mărturii.

Tot astăzi a fost audiat și fostul ministru al Justiției și membru PDM, Vladimir Cebotari. Acesta a refuzat să facă declarații pentru presă până când instanța nu va evalua toate declarațiile și probele și nu va emite o decizie „corectă”: „Nu cred că pot să comunic mai multe lucruri publicului, pentru că nu cunosc ce urmează să influențeze. Actul de justiție trebuie să fie în conformitate cu legea, dar nu posibilele percepții pe care le putem crea”.

Deși în timpul audierilor a declarat că în renumita sacoșă neagră ar fi fost bani – între 500 și 700 de mii, însă nu-și amintește exact în ce valută – Cebotari a evitat ulterior să răspundă întrebărilor jurnaliștilor la acest subiect: „Nu pot să confirm nimic nici dumneavoastră, nici publicului”.

Procurorul de caz a ezitat să vorbească presei despre relevanța mărturiilor depuse de Candu, Reniță, Harghel și Cebotari. La rândul său, avocatul lui Dodon a declarat că relevanța mărturiilor va fi apreciată după ce toți martorii vor fi audiați. „Una e cert: toți au careva probleme cu legea. (…) Un martor ideal e un martor liber, asupra căruia nu planează nicio suspiciune că ar fi într-o problemă sau, mai grav, în detenție. Asta e realitatea”, a precizat apărătorul.

***

Amintim, CSJ a început audierea martorilor pe 4 februarie. În prima ședință, mărturii au depus deputatul PAS Lilian Carp, fostul premier Pavel Filip, fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova Andrei Neguța și ex-deputatul democrat Dumitru Diacov.

Curtea Supremă de Justiție a informat deja că, până pe 27 martie 2026, sunt programate 15 ședințe de judecată, fiecare cu o durată estimată între 4 și 8 ore. În cadrul acestora urmează să fie audiați în total 11 martori ai acuzării și 36 ai apărării, precum și cercetate probe video și înscrisuri. Până la 12 februarie 2026 vor fi examinate probele acuzării, iar începând cu ședința din 17 februarie 2026 vor fi cercetate probele apărării.

Istoria dosarului „kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu știu care-i scandalul”. Prima reacție a președintelui României după dezvăluirile Recorder despre șeful SPP, Lucian Pahonțu

Aflat pe 27 august la Chișinău, președintele român, Nicușor Dan, a comentat investigația Recorder despre șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din România, Lucian Pahonțu. Nicușor Dan a declarat că orice persoană care a participat la reprimarea Revoluției din 1989 sau a Mineriadei din 1990 „din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român”. „Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a adăugat președintele României. Declarațiile vin după publicarea unei investigații privind trecutul lui Lucian Pahonțu și prezența sa în structurile de represiune în timpul evenimentelor din decembrie 1989 și iunie 1990.

La finalul vizitei în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Independenței, Nicușor Dan a susținut declarații de presă, în cadrul cărora a fost întrebat dacă va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării și dacă va solicita schimbarea lui Pahonțu în urma dezvăluirilor Recorder.

„Este o ședință planificată a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe 7 septembrie, dar nu are legătură cu acest caz. (…) Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, este o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul acesta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reușit să o facă, trecând așa de mult timp de la acele evenimente. (…) Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a răspuns Nicușor Dan.

Ulterior, el a spus că, anterior, a făcut o evaluare a Serviciului de Protecție și Pază. „Se pare că Serviciul acesta funcționează. (…) Mi se pare că e un Serviciu profesionist. (…) O evaluare managerială n-am făcut special pentru domnul Pahonțu, pentru că sunt multe alte restanțe, mult mai importante”, a menționat Nicușor Dan.

Întrebat dacă în contextul scandalului se impune o evaluare, președintele României a răspuns: „Nu știu care-i scandalul. Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conținut. Nu știu care este scandalul”.

***

Pe 26 august, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”.

Pe 28 august, după declarațiile lui Nicușor Dan că „domnul Pahonțu nu e în această situație”, Recorder a precizat că „domnul Pahonțu este în această situație”. Publicația a menționat că a publicat o declarație olografă a lui Lucian Pahonțu, aflată în Dosarul Revoluției, în care acesta scrie că a fost prezent în seara de 21 decembrie 1989 pe strada 13 Decembrie (actuala Ion Câmpineanu) din București, ca parte a dispozitivului comandat de locotenent-colonelul Ion Alecu, de la UM 0305 (Trupe de Securitate). Dispozitivul se afla lângă baricada de la Intercontinental, unde în acea noapte au murit 48 de oameni. Declarația a fost dată în fața procurorilor militari și, potrivit Recorder, nu a fost negată de actualul șef al SPP. Publicația a mai prezentat două declarații olografe ale colegilor săi de dispozitiv, care confirmă prezența lui Pahonțu la baricadă. De asemenea, ofițerul Radu Grigoraș, un alt coleg de unitate, a confirmat telefonic prezența acestuia la represiunea din noaptea de 21 decembrie 1989.

Totodată, Recorder susține că a publicat fragmente din declarația dată în Dosarul Mineriadei din iunie 1990 de ofițerul Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu. Grigoraș scrie că actualul șef al SPP a participat din postura de locotenent în Trupele de Pază și Ordine (TPO) la incidentele din Piața Universității. Contactat de Recorder, Radu Grigoraș a confirmat declarația dată în fața procurorilor și a detaliat spunând că Lucian Pahonțu a participat la curățarea Pieței Universității de protestatari în dimineața de 13 iunie 1990, când cei aflați în zonă au fost loviți cu bastoanele și băgați în dube.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: