O parte dintre cetățenii Republicii Moldova, care dețin și cetățenia altor state, s-au vaccinat contra coronavirusului în alte țări, de exemplu, în România sau Rusia. Numărul acestora nu este, însă, clar. Serviciul de presă al Poliției de Frontieră a declarat pentru NM că, de la începutul anului 2021 până pe 7 mai, în Republica Moldova au intrat 15 741 de persoane cu certificate de vaccinare contra coronavirusului. Datele ne permit să estimăm amploarea imunizărilor în afara țării.
Reprezentanții Poliției de Frontieră au subliniat că în datele statistice oferite sunt incluși atât cetățenii Moldovei, cât și străinii. În afară de asta, nu s-a făcut o selecție dintre certificatele de vaccinare emise în Moldova și cele eliberate de alte state. În raport au mai fost incluși și cei care au intrat în Moldova cu certificate acordate după administrarea primei doze de vaccin anti-Covid.
Vaccinarea COVID-19 în România a început la 27 decembrie 2020. S-a anunțat că procesul va fi împărțit în trei faze. Personalul medical a fost vaccinat mai întâi, urmat de populația cu risc sporit și, în cele din urmă, din 15 martie, a devenit disponibilă pentru restul populației. La fel, unii cetățeni ai Moldovei stabiliți în Rusia s-au vaccinat cu Sputnik V. De la mijlocul lui martie, pentru a nu fi plasați în carantină pentru două săptămâni odată cu intrarea în țară, cetățenii Moldovei trebuie să prezinte sau un rezultat PCR negativ la coronavirus, sau un certificat de vaccinare.
Potrivit datelor Ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, din 2 martie până pe 28 mai, în Moldova, s-au vaccinat aproape 377 mii de persoane. Dintre acestea – peste 60,5 mii au fost imunizate cu ambele doze de vaccin.
Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru NM, europarlamentarul român Siegfried Mureșan a declarat că autoritățile române nu dețin date cu privire la numărul cetățenilor români din Republica Moldova care s-au vaccinat în România.
„Nu avem, în momentul de față, date în România – câți dintre cetățenii români vaccinați vin din R. Moldova, fiindcă tratăm toți cetățenii români egal. Cetățenii români, locuitori ai R. Moldova sunt oricând bineveniți de partea cealaltă a Prutului să se vaccineze. Dar vestea bună este că nu trebuie să mai facă efort, deja este suficient vaccin aici”, a declarat parlamentarul european.
A început Congresul Mondial al Viei și Vinului. Sute de specialiști din țară și de peste hotare discută la Chișinău despre viitorul industriei vitivinicole
Chișinăul devine, pentru câteva zile, locul unde se întâlnesc ideile care vor defini viitorul vinului. Peste 500 de experți din 51 de țări membre ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) analizează tendințele industriei vitivinicole și caută soluții la provocările momentului, într-un cadru de dialog internațional și colaborare științifică. Ceremonia de deschidere a Congresului Mondial al Viei și Vinului a început cu discursuri ale oficialilor, care au subliniat importanța acestui eveniment pentru dezvoltarea durabilă a sectorului vitivinicol la nivel global.
„Acest eveniment are o semnificație dublă pentru noi. Pe de o parte, reflectă parcursul de modernizare și internaționalizare a sectorului vitivinicol moldovenesc, iar pe de altă parte, reconfirmă legătura noastră istorică profundă cu via, vinul și pământul. Ultimii ani au fost decisivi pentru sectorul vitivinicol. Am investit în calitate, trasabilitate, promovare internațională și sustenabilitate, iar vinificatorii moldoveni se mândresc cu peste 7500 de medalii internaționale, dintre care 58% sunt de aur. Privim cu încredere în viitor și investim în educația viitorilor oenologi”, a menționat Ludmila CATLABUGA, Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova.
„Industria vitivinicolă contribuie cu aproximativ 3% la PIB-ul Republicii Moldova, însă adevărata sa valoare constă în cât de profund acesta ne hrănește identitatea. Sectorul vitivinicol a fost primul care a îndreptat privirea țării noastre spre Vest, iar astăzi, cea mai mare parte a exporturilor se îndreaptă spre Uniunea Europeană. Într-un context marcat de incertitudini economice și o concurență globală tot mai acerbă, parcursul nostru european capătă o importanță strategică majoră, de aceea, ne dorim să fim parte a Uniunii Europene până la sfârșitul acestui deceniu”, a declarat Maia SANDU, Președinta Republicii Moldova.
Despre semnificația acestui congres și rolul Moldovei în peisajul vitivinicol internațional au vorbit și Yvette van der Merwe, Președinta Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), și John Barker, Directorul General al OIV.
„Tema din acest an a congresului – Trasarea viitorului vinului: Îmbrățișarea rezilienței, creșterea valorii, încurajarea inovației – este extrem de relevantă pentru contextul actual și evidențiază oportunitățile pe care le putem valorifica încă de pe acum. Noi suntem cei care facem schimbarea, iar acest congres reprezintă o oportunitate de a pune întrebări, de a asculta și de a discuta despre toate provocările din domeniu”, a precizat Yvette van DER MERWE, Președinta Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).
„Traversăm un moment decisiv pentru sectorul vitivinicol pe plan global, marcat de impactul tot mai vizibil al schimbărilor climatice, de evoluția constantă a preferințelor consumatorilor și de instabilitatea geopolitică și economică la nivel global. Reunindu-ne la acest congres, reafirmăm nu doar importanța strategică a sectorului, ci și rolul esențial al cooperării științifice în conturarea unui viitor sustenabil”, a declarat John BARKER, Director General al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).
Partea oficială a evenimentului a fost încheiată cu panelul de discuții „10 ani de evoluție în sectorul vitivinicol, provocări și progrese”, moderat de Ștefan Iamandi, Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, precum și cu un moment artistic susținut de Ansamblul Național JOC. Ulterior, participanții la Congres au fost repartizați la mai multe sesiuni de discuții, în cadrul cărora au fost abordate teme care reflectă cele mai stringente provocări din viticultură, oenologie, economie și nutriție. Cu ocazia organizării Congresului, Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din Chișinău a fost amenajată cu zone foto și compoziții artistice tematice, iar pe Aleea Clasicilor este prezentată o expoziție cu cele mai reprezentative soiuri de viță-de-vie pentru țara noastră. Totodată, 15 vinării din țară au avut posibilitatea să prezinte în fata experților internaționali produsele vitivinicole care au obținut numeroase premii la concursuri internaționale.
Pe 17 și 18 iunie urmează alte sesiuni de discuții, care vor fi desfășurate la Palatul Republicii și maib park. În total, vor fi organizate 300 de sesiuni, în cadrul a patru paneluri. Dintre acestea, 29 vor fi prezentate de cercetători moldoveni din domeniul viticulturii și sectoarelor conexe. Aceștia vor avea intervenții valoroase despre soiuri rezistente la schimbările climatice, viticultura de precizie, digitalizarea și automatizarea proceselor oenologice, cadrul legal privind producerea și promovarea băuturilor alcoolice sau legătura dintre consumul responsabil de vin și sănătate. De asemenea, pe 19 iunie vor avea loc mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova și o cină festivă.
Evenimentul este organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova deschide cel de-al doilea centenar al organizației.
