Justiție

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Mihaela Conovali
| 20 mai, 2026
15:14

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția.

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”.

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

condamnări, infracțiuni electorale, judecată, procuratura anticorupție, top

Știri similare

Viață

Situația din România poate influența prețurile pe piața energiei electrice. Locuitorii R. Moldova, îndemnați să economisească

Politică

„Nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc”: Grosu, reacție după un interviu. Moldpres a prezentat scuze

Viață

Slusari califică drept fals un audio în care ar discuta cu șeful interimar al Energocom despre un „câștig” din majorarea tarifelor la gaz

Mihaela Conovali
| 2 august, 2026
14:56

O înregistrare audio publicată pe TikTok, despre care se afirmă că surprinde o discuție între directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, și Alexandru Slusari, care în iulie și-a anunțat demisia din funcția de membru al Consiliului de administrație al companiei, a fost calificată drept falsă de Slusari. Acesta susține că înregistrarea, în care se vorbește despre majorarea tarifelor la gaz, a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale.

Pagina de TikTok care a publicat înregistrarea audio, în care discuțiile sunt în limba rusă, a menționat că aceasta „explică de ce Slusari a plecat din companie”. În înregistrare, persoana despre care se afirmă că ar fi Slusari spune că este „o exagerare” majorarea tarifelor la un asemenea nivel. Cealaltă persoană afirmă că și Slusari ar avea de câștigat din această situație. Ca răspuns, persoana despre care se susține că ar fi Slusari spune: „Dacă ar fi cumva mai cu acuratețe, desigur (…), însă trebuie știută măsura”.

În reacție, Alexandru Slusari a declarat că nu a avut o asemenea discuție cu directorul interimar al Energocom și a susținut că înregistrarea audio a fost creată cu ajutorul inteligenței artificiale. „Timp de 3 ani de activitate la Energocom eu niciodată nu am discutat acolo cu nimeni în limbă rusă. Acest lucru poate confirma orice persoană din Consiliu și din angajații companiei. Nu a fost nicio persoana de acolo, care ar fi adresată la mine per tu”, a adăugat Slusari.

El a recunoscut că, de-a lungul anului, a avut discuții telefonice cu directorul interimar al Energocom, însă înregistrarea difuzată pe rețelele de socializare „nu conține niciun cuvânt de adevăr”.

„În ziua de 15 iulie eu am avut câteva discuții telefonice cu domnul Buzatu și am vorbit public despre ele. Prima a fost la 14.01 și noi am discutat subiectul, legat de atacuri false în adresa companiei, inclusiv despre salarii. (…) De la 17.04 am avut trei discuții telefonice cu directorul interimar, în care am aflat despre intenția majorării tarifelor și am încercat să opresc acest dezmăț, anticipând foarte bine ce urmează. Apropo, am încercat și prin mesaje către mai mulți politicieni. Evident că aberația de 27 secunde, difuzată azi pe rețelele sociale, nu conține nici un cuvânt de adevăr. (…) Tot ce auziți în această așa zisă discuția telefonică este minciună”, a conchis Slusari.

În contextul înregistrării audio, NewsMaker a solicitat o reacție din partea reprezentanților Energocom.

***

Amintim că, în seara zilei de 15 iulie, compania Energocom a anunțat că a depus la ANRE o cerere prin care solicită majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii finali. Compania a propus o creștere de peste 6,5 lei pentru un metru cub. Detalii AICI.

Pe 16 iulie, Alexandru Slusari a anunțat că își va depune demisia din funcția de membru al Consiliului de administrație al Energocom, din partea societății civile. El a precizat că a luat această decizie în semn de dezacord cu solicitarea companiei privind majorarea tarifelor la gaze. Detalii AICI.

În contextul tarifului la gaz, amintim că, pe 22 iulie, ANRE a propus spre consultări propriul proiect de decizie. Agenția a redus cu doar câțiva bani solicitarea Energocom și a propus o majorare de 5,88 lei pentru un metru cub, față de tariful actual. Dacă proiectul va fi aprobat, cetățenii ar putea achita 20,30 lei, cu TVA inclus, pentru fiecare metru cub de gaze naturale consumat. În prezent, consumatorii achită 14,42 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus.