Considerate vinovate pentru încălcarea drepturilor omului și în timp ce sunt acuzate că își continuă eforturile de eliminare a societății civile în țările lor, Rusia și Belarus au decis să analizeze situația drepturilor omului în mai multe state, inclusiv în Republica Moldova. Ministerele de Externe ale celor două țări au dedicat 75 de pagini Republicii Moldova într-un raport. Acestea susțin că „situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze” și îi citează în raport pe Dodon, Nesterovschi sau pe Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei.
„Situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze”, a comunicat, pe 9 iulie, Ministerul de Externe al Rusiei, cu referire la raport. „După începerea de către Rusia a operațiunii militare speciale pentru denazificarea și demilitarizarea Ucrainei și protejarea populației pașnice din Donbas, în Moldova, în general, s-au înregistrat schimbări în rău pentru cetățenii ruși și locuitorii vorbitori de limbă rusă”, a mai declarat ministerul rus. Documentul propriu-zis a fost publicat pe 24 iunie curent.
În raport, Republicii Moldova i-au fost dedicate 75 de pagini. În total, raportul are în jur de 1800 de pagini.
Referindu-se la situația din țara noastră, ministerele din Rusia și Belarus l-au citat sau menționat pe socialistul Igor Dodon de nouă ori. În raport au fost menționați și Victor Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei, deputatul Alexandr Nesterovschi, dat în urmărire internațională după condamnarea la 12 ani de închisoare, precum și deputata comunistă Diana Caraman.
În debutul raportului se menționează că „forțele aflate la guvernare duc țara spre un colaps economic total, către o dependență completă de instituțiile financiare occidentale și spre o catastrofă demografică”.
Ministerele de Externe ale Rusiei și Belarusului s-au referit în raport inclusiv la „atitudinea statului față de propria istorie și identitate”, menționând că „ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova este o copie fidelă a proceselor observate în Ucraina”. „Chișinăul depune toate eforturile pentru a rupe legăturile istorice dintre Rusia și Moldova, ale căror culturi sunt reciproc apropiate”, se comunică în document.
NewsMaker by Mihaela Conovali
Ministerele Rusiei și Belarusului s-au referit și la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, menționând că acestea au fost „evenimentele politice centrale ale anului trecut în republică”. „Campania electorală a fost caracterizată de un număr fără precedent de încălcări și falsificări, precum și de represalii în masă împotriva opoziției și a mass-media independente”, se arată în raportul celor două ministere. Iar printre încălcări acestea menționează faptul că „nu i-au permis lui Vasile Bolea, din blocul „Victoria”, să se înregistreze drept candidat la funcția de președinte”.
Cele două ministere au mai spus că „la adresa de email a Ambasadei Rusiei din Chișinău ajung plângeri din partea cetățenilor vorbitori de limbă rusă, care semnalează discriminarea lor atunci când se adresează instituțiilor de stat și municipale, deoarece funcționarii moldoveni au refuzat să comunice și să ia în considerare cererile cetățenilor în limba rusă”.
Totodată, au vorbit despre „proceduri de verificare și interogatorii îndelungate și riguroase” pentru rușii care vin în Moldova sau „practica distructivă de a interzice intrarea în Moldova a cetățenilor Federației Ruse și conaționalilor ruși care locuiesc în Republica Moldova”.
Cele două ministere s-au referit și la faptul că pe teritoriul Republicii Moldova a fost interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei.
„Aceste modificări legislative au provocat nemulțumirea unei părți a societății moldovenești. Printre cei care s-au opus interdicției s-a numărat și fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon, care a calificat-o drept neconstituțională. El a participat la evenimentele festive dedicate zilei de 9 mai și a purtat în mod demonstrativ panglica Sfântului Gheorghe. Pentru aceasta, politicianul a fost amendat. (…) Găgăuzia s-a pronunțat, de asemenea, împotriva interdicției de a purta panglica Sfântului Gheorghe”, se arată în raport.
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova nu au reacționat deocamdată la raportul publicat de Rusia și Belarus.
***
Declarațiile Ministerului rus de Externe cu referire la raportul comun cu Belarus au fost făcute în aceeași zi cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a emis două hotărâri în dosarele împotriva Rusiei. În prima decizie, instanța a recunoscut Moscova responsabilă pentru prăbușirea unui avion în urma căreia au murit 298 de persoane. În cea de-a doua hotărâre se precizează că Rusia a încălcat dreptul internațional în timpul războiului din Ucraina. Este primul caz în care o instanță internațională recunoaște Moscova responsabilă atât pentru doborârea avionului, cât și pentru încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei totale din Ucraina din 2022.
Mai precizăm că, în luna mai 2025, Consiliul European a impus măsuri restrictive împotriva mai multor persoane responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, reprimarea opoziției democratice și activități care subminează grav statul de drept în Rusia. Au fost vizați de aceste măsuri membri ai sistemului judiciar rus: judecători, procurori, reprezentanți ai Curții Supreme a Federației Ruse și ai instanțelor regionale, precum și membri ai Comisiei de Anchetă implicați în fabricarea unor cauze împotriva mai multor activiști.
În contextul Belarusului, în 2025, la cea de-a 58-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, desfășurată la Geneva, s-a comunicat că, în anul 2024, peste 7.500 de persoane au fost judecate pe baza unor acuzații motivate politic. Totodată, s-a raportat că, înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, autoritățile belaruse și-au continuat eforturile de eliminare a societății civile și a spațiului democratic de orice sursă potențială de disidență. În același an, au fost lichidate încă 228 de organizații ale societății civile. În plus, 87 de organizații și 1.168 de persoane au fost incluse pe listele de „extremiști”, ceea ce atrage după sine urmărirea penală.
Mai precizăm că, pe 10 iulie, se împlinesc 1 233 de zile de la lansarea invaziei la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei. Anterior, Parlamentul European l-a acuzat pe Alexandr Lukașenko că a participat la invazia Federației Ruse în Ucraina, prin furnizarea munițiilor și echipamentelor trupelor ruse, precum și prin deportarea forțată a copiilor ucraineni. Potrivit datelor ONU, raportate în martie 2025, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022, în Ucraina au murit peste 12.700 de civili. Aproximativ 669 de copii ucraineni au fost uciși, iar 1 833 au fost răniți.
