скриншот/NM

CC a decis: Străinii declarați indezirabili au dreptul să cunoască motivele îndepărtării lor de pe teritoriul țării

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederi ale legii cu privire la declararea străinilor persoane indezirabile pe motive de securitate națională, transmite MOLDPRES.

Curtea Constituțională a decis ca cetățenii străini să cunoască motivele îndepărtării lor de pe teritoriul Republicii Moldova, declarând neconstituționale prevederile care interziceau acest lucru.

Potrivit președintelui Curții Constituționale, Domnica Manole, deciziile luate „remediază mecanismele deficitare în legea privind regimul străinilor, oferindu-le garanții efective atunci când se pune problema expulzării lor de pe teritoriul statului moldovean”.

Până la modificările de rigoare, decizia privind declararea străinului ca persoană indezirabilă din rațiuni de securitate națională va conține un rezumat al motivelor de o manieră compatibilă cu interesul legitim al securității naționale, fiindu-i notificată străinului sub această formă, a adăugat Manole.

***

Cel mai cunoscut caz de declarare a străinilor drept persoane indezirabile și expulzare a fost al celor 7 profesori turci care lucrau la Liceul „Orizont”. În septembrie 2018, aceștia au fost reținuți și transportați într-o direcție necunoscută de ofițerii SIS.

Ulterior, ei au fost expulzați în Turcia, unde au fost condamnați la închisoare cu executare. Acțiunea de expulzare a fost ilegală, deoarece pedagogii au solicitat azil politic în Moldova și puteau fi alungați din țară numai în urma deciziei instanței. Unii dintre ei locuiau în țara noastră de peste 20 de ani și și-au întemeiat familii.

În iunie 2019, CEDO a condamnat Moldova din cauza încălcării drepturilor pedagogilor expulzați și a decis că guvernul trebuie să achite compensații de 25 mii de euro. Abia pste un an de la expulzare, Procuratura Chișinău a inițial un dosar pe acest caz. În februarie 2020 a devenit cunoscut faptul că în dosar figurează un singur învinuit – fostul șef al SIS, Vasile Botnari.

În septembrie 2020, în presă a apărut informația că Botnari a fost amendat cu 88 mii de lei și i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de 5 ani. De asemenea, Botnari și-a asumat să achite cei 125 mii de euro, care potrivit deciziei CEDO, urmau să fie primiți de familiile profesorilor turci, precum și 343 mii de lei pentru avionul charter cu care au fost transportați cei 7 bărbați în Turcia.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: