Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat, în cadrul ședinței extraordinare din 10 iulie, o declarație prin care își exprimă dezacordul față de decizia Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale mai multe prevederi privind competențele autonomiei. Documentul a fost susținut de 20 de deputați, iar doi s-au abținut. Ședința a
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. În timp ce autoritățile de la Chișinău susțin că nu intenționează să desființeze autonomia, la Comrat
„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile
Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, cere demisia președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, după ce Înalta Curte a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Gaidarji califică decizia CC drept una „politică” și avertizează că aceasta ar putea duce la escaladarea tensiunilor
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale drepturile Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a forma organul electoral local și de a participa la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Direcției Justiției din Găgăuzia. Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă pe 9 martie
Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a criticat decizia din 30 iunie a Curții Constituționale, menționând că hotărârea „înseamnă că, de acum încolo, orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. Ea a anunțat că va sesiza
Partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare”, precum și partidul „Inima Moldovei”, au pierdut litigiul la Curtea Constituțională. Acestea au contestat prevederea legală care a permis Ministerului Justiției să solicite în instanță suspendarea activității formațiunilor politice. În cazul partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”,
Comisia Electorală Centrală (CEC) a luat act de vacanța unui mandat de deputat atribuit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), după ce Nicolae Botgros și-a depus cererea de demisie. CEC va propune Curții Constituționale să declare ales și să valideze mandatul de deputat al candidatei supleante Silvia Bondarenco de pe lista
Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat, pe 17 martie, o declarație prin care cere Ministerului Justiției să-și retragă sesizarea de la Curtea Constituțională legată de statutul autonomiei. Documentul a fost aprobat în cadrul unei ședințe extraordinare – a doua din aceeași zi – care a avut loc la Casa
Evghenia Guțul s-a adresat, pe 16 martie, din închisoare, membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Bașcana îi îndeamnă să adopte „o poziție clară și principială” și să apere „competențele autonomiei”, după ce legea privind statutul juridic special al Găgăuziei a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională. Mesajul a fost
