CC urmează să se expună asupra constituționalității unor prevederi din Codul electoral (DOC)

În viitorul Parlament ar putea accede patru formațiuni: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul electoral „Patriotic”, Partidul Nostru și Blocul „Alternativa”. Blocul „Patriotic” ar devansa ușor PAS doar cu voturile din interiorul Republicii Moldova. Cel puțin asta arată rezultatele unui sondaj prezentat pe 24 septembrie de compania sociologică iData.

Potrivit sondajului, Blocul electoral „Patriotic” ar obține 24,9% din voturile alegătorilor, în timp ce formațiunea de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate – 24,7%. Blocul „Alternativa” ar acumula 7,2%, iar Partidul Nostru – 5,4%. Sondajul nu ia în calcul voturile diasporei și din regiunea transnistreană.

Dacă sunt luați în calcul doar alegătorii deciși, Blocul Patriotic ar fi sprijinit de 33,9%, PAS de 33,6%, Blocul „Alternativa” de 9,8%, iar „Partidul Nostru” de 7,4%. Alte formațiuni nu ar depăși pragul electoral.

Conform prognozei realizate de sociologi, Blocul Electoral Patriotic ar putea obține 41 de mandate în viitorul Parlament, iar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) — 40. Restul mandatelor ar urma să fie împărțite între Blocul „Alternativa”, cu 11 deputați, și Partidul Nostru, care ar acumula 9 mandate.

Potrivit sondajului, moldovenii au cea mai mare încredere în președinta Maia Sandu, care este menționată de 24,1% dintre respondenți. Ea este urmată de fostul președinte Igor Dodon, cu 14,2%, și de primarul Chișinăului, Ion Ceban, care acumulează 4,5%. În top se mai regăsesc liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi (4,4%), fugarul Ilan Șor (4,3%) și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo (4,1%). Încrederea în ceilalți politicieni se situează sub pragul de 3% – Vladimir Voronin (2,9%), Irina Vlah (2,6%), Ion Chicu (1,7%), Vasile Costic (1,5%), Victoria Furtună (1,3%), Vasile Tarlev (1,1%), Igor Grosu (0,7%). 22,6% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în niciun politician.

Sondajul a fost efectuat de compania iData în perioada 7–19 septembrie, pe un eșantion de 1059 de respondenți din Republica Moldova, cu excepția regiunii transnistrene și a diasporei. Marja de eroare este de ±2,9%.