Foto: Profimedia Images

Ce aflăm despre moldoveni în serial „FUBAR” cu Schwarzenegger, care „a fost” la Chișinău

Noul serial „FUBAR” cu Arnold Schwarzenegger în rolul principal, e fix cum îi spune numele. Chiar și așa, povestea e atât de subțire, încât merită văzută, conform paradoxului hollywoodian „dacă un film e atât de prost, e prea bun pentru a nu-l rata”. Iar scenele filmate în Republica Moldova chiar nu trebuie ratate: sunt șanse mari să râdeți în hohote, cel puțin la scena în care un moldovean îi spune unei agente CIA sub acoperire: „Scuze, nu vorbesc spaniola. Româna? Sau rusa?”, scrie Digi24.

Mini-serialul de opt episoade se dorește a fi o comedioară ușoară de acțiune de spionaj care să se salveze prin autoironiile la adresa lui Arnold și a rolurilor sale din filmele serioase de acțiune în care acesta a jucat în vremurile sale de glorie.

Cumva, „Fubar” se dorește un soi pastișare a celebrei comedii de acțiune „True Lies” („Minciuni adevărate”, 1994). Unii vorbesc chiar de o continuare directă a filmului în care l-am văzut pe Arnold în câteva scene memorabile și chiar comice, bine realizate.

Doar că „Fubar” nu e „Minciuni adevărate”, iar asta se vede mai ales la scenariu și la calitatea slabă a dialogurilor. Iar Arnold, oricât ar încerca, nu e un mare actor de comedie.

Pe scurt, acțiunea filmului e una standard: avem un super-agent CIA aflat în pragul pensionării (Arnold Schwarzenegger). Chiar înainte de a renunța la jobul în care s-a specializat în secționarea pe verticală a beregăților inamicilor Statelor Unite, domnul spion află că fiica sa (Monica Barbaro) lucrează sub acoperire, tot de partea Binelui CIA. Binomul tată-fiică e aruncat într-o nouă misiune importantă, pentru prinderea unui terorist teribil (Gabriel Luna). Misiunea sub acoperire a celor doi scoate la iveală gravele probleme casnice ale unei familii complet disfuncționale din SUA.

Ar fi putut fi un film de acțiune asumat, cu câteva scene de umor presărate pe ici pe colo. Dar nu. Producătorii au vrut să facă o „comedie de acțiune” și nu le-a prea ieșit. Probabil că serialul s-a dorit o alegorie la adresa incompetenței serviciilor secrete americane și de pretutindeni, atinse și ele de boala nepotismului.

În „Fubar” aflăm că moldovenii sunt „niște bărbați adevărați”, care țin la băutură dar nu și la bătaie

Însă cele mai comice – și autentice – momente sunt scenele de umor involuntar în care acțiunea filmului îi aduce pe superspionii CIA în Republica Moldova.

Spectatorul român și cel moldovean s-au obișnuit deja cu „portretizarea” României/Republicii Moldova sub forma unor ținuturi ciudate, situate în mintea cineaștilor americani în Triunghiul Bermudelor de Est, din zona Carpați-Balcani-Marea Caspică. Aici întâlnim mereu dragoni, traficanți ruși de arme sau planurile fabricării unei bombe nucleare care poate fi cărată în rucsac.

Din film aflăm despre dispariția, în Irlanda, a lui Carl Novac, un reputat cercetător moldovean din domeniu nuclear, aflat „într-un turneu de promovare a potențialului științific al Moldovei” (nu râdeți, am citat exact din directorul CIA).

Studiul științific al lui Novac („Cum să construim o bombă nucleară mică”) se află însă la Chișinău, într-un seif dintr-un „cămin” (da, ați citit bine, în engleză îi spun „dormitory”) aflat sub o teribilă pază militară. Camera din „cămin”, unde se află planurile, aparține lui Nic, un reprezentant al guvernului moldovean.

Cu Arnold într-o dubă, echipa CIA o supraveghează pe „fiica” sa în timp ce aceasta încearcă să-l cucerească pe domnul Nic într-un bar din capitala Moldovei. Superagenta CIA îl interpelează pe moldovean în spaniolă (?), la care omul nostru răspunde franc:„Scuze, nu vorbesc spaniola. Română? Sau rusă?”.

Cei doi aleg să discute în engleză. Moment în care niște băieți moldoveni încep să o hărțuiască pe agenta americană. Vorbesc însă româna de parcă ar avea prune-n gură: „Vino să bei ceva cu niște bărbați adevărați”, zice unul, înainte de a lua un pumn în gură.

Bref, planurile sunt recuperate, Arnold Schwarzenegger ajunge să rupă gâtul unui biet bodyguard moldovean, apoi întreaga echipă spală putina la auzul veștii: „Fugiți! Poliția moldoveană e pe drum!”, semn că nu e de joacă. Episodul se încheie, dar nu și serialul „Fubar”, odată cu el (deși, garantat, ar fi fost un final mai reușit astfel).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: