Tudor Mardei / NewsMaker

„Ce mare noroc ar avea cele două maluri ale Prutului”: Reacții, după ce Maia Sandu a fost propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace

Propunerea deputatului norvegian Arild Hermstad de a o nominaliza pe președinta Maia Sandu la Premiul Nobel pentru Pace a generat un val de reacții atât în spațiul public din Republica Moldova, cât și în România. În timp ce unii au salutat inițiativa, alții au criticat-o, acuzând mass-media că ar fi transformat un „gest birocratic individual” într-o știre „națională”. NewsMaker vă prezintă în continuare o selecție de reacții.

Fostul premier  Vlad Filat a calificat subiectul drept „o bulă prezentată ca știre” și a acuzat o tentativă de manipulare mediatică. „La noi, un gest birocratic individual este transformat în eveniment epocal. I se dă statut de „știre” națională, deși nu produce niciun efect real. Este metoda clasică prin care realitatea este acoperită cu simboluri goale de conținut”, a scris liderul PLDM pe rețele.

Cu o reacție a venit și fostul jurnalist cunoscut pentru activitatea sa propagandistică, Gabriel Călin, care este cercetat pentru finanțarea ilegală a partidelor și spălarea banilor. „Vă spun un secret: orice moldovean poate fi nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace. Pentru ca ne naștem cu următoare frază în gură: Dă-mi pace!”, a scris el pe rețele.

Într-o reacție critică, activista civică Inna Virtosu a pus sub semnul întrebării sensul noțiunii de „pace”: „Se pare că noul standard pentru „pace” este să nu faci nimic exploziv și să speri că vecinii mai mari sunt ocupați în altă parte. Inclusiv să se bată între ei”.

Nu au lipsit, pe de altă parte, nici reacțiile pozitive. Ex-deputat PAS Vasile Șoimaru susține că o eventuală obținere a Premiului Nobel de către Maia Sandu ar fi un „mare noroc” pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Fostul parlamentar a legat simbolic acest scenariu de ideea unirii Republicii Moldova cu România.

„Ce mare noroc ar avea Neamul Meu de pe ambele maluri ale Prutului, dacă …Unirea celor două state românești, Republica Moldova și România de azi, ar fi înfăptuită la inițiativa și cu contribuția unei doamne laureate a Premiului Nobel pentru Pace!!!… Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu și tot neamul meu!!!”, a scris Șoimaru pe rețele.

Expertul român Ștefăniță Radu a scris, la rândul său, că Maia Sandu întruchipează „bunul-simț, inteligența și modestia” și a amintit rolul acesteia în menținerea cursului democratic al Republicii Moldova, în pofida presiunilor externe și a opoziției pro-ruse. „Sper ca România sa facă lobby pentru aceasta propunere, în condițiile Uniunea Europeană o apreciază deosebit pe inimoasa noastră moldoveancă. P.S: Ar fi ceva să-i luăm noi premiul lui Trump anul acesta”, a scris Ștefăniță Radu pe contul său de Facebook.

NM a solicitat un comentariu din partea Președinției, însă până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns la solicitarea expediată.

Precizăm, Premiul Nobel pentru Pace este unul dintre cele mai prestigioase premii internaționale și este acordat anual persoanelor, organizațiilor sau instituțiilor care au contribuit semnificativ la promovarea păcii, soluționarea conflictelor, apărarea drepturilor omului și consolidarea cooperării internaționale. Distincția a fost instituită în baza testamentului inventatorului suedez Alfred Nobel și este decernată din 1901 de Comitetul Nobel Norvegian, la Oslo.

De-a lungul timpului, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unor personalități precum Martin Luther King Jr., Nelson Mandela, Dalai Lama, Barack Obama sau Uniunea Europeană, dar și organizații precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Programul Alimentar Mondial.

În 2025, Premiul Nobel a fost câștigat de Maria Corina Machado. Aceasta a transmis însă distincția, în ianuarie, președintelui SUA Donald Trump.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: