gov.md

Ce măsuri va întreprinde guvernul pentru a susține oamenii de afaceri, în contextul efectelor generate de epidemia COVID-19

Premierul Ion Chicu a avut o întrevedere cu reprezentanții business-ului din Republica Moldova. Aceștia au discutat despre efectele situației epidemiologice asupra economiei naționale. Totodată, s-au agreat măsurile de suport pentru agenții economici, pe care guvernul și Banca Națională le vor întreprinde în timpul apropiat.

Într-o postare pe Facebook, Ion Chicu a scris că vor fi luate următoarele măsuri:

– amânarea achitării impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător aferent primului trimestru al anului 2020, pentru perioada de până la data de 25 iunie 2020;

– amânarea până la 25 aprilie 2020 a declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul 2019 de către (1) întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier), neplătitori de TVA, cu până la 3 salariați și de către (2) agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (regimul IVAO);

– reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA, începând cu 1 mai 2020;

– introducerea moratoriului asupra tuturor controalelor de stat până la data de 1 iunie 2020. În caz de extindere a stării de urgență, acest termen va fi prelungit;

– prelungirea cu 30 de zile a termenului de examinare a cazurilor de încălcare a legislației fiscale și vamale sau de examinare a contestațiilor fiscale și vamale care a survenit în perioada stării de urgență;

– suspendarea pe perioada stării de urgență, a vizitelor fiscale;

– anularea obligativității efectuării auditului obligatoriu al situaților financiare individuale pentru anul 2019, cu excepția entităților de interes public;

– oferirea posibilității băncilor comerciale de a reeșalona creditele ipotecare pentru persoanele fizice;

– măsuri adiționale de stimulare a băncilor comerciale pentru a oferi credite economiei și cetățenilor la condiții mai avantajoase, inclusiv prin revederea spre diminuare a ratei de bază;

– utilizarea resurselor creditare atrase de guvern (prin recreditare) de la IFI pentru suport financiar businessului mic și mijlociu;

– majorarea cuantumului compensației din bugetul de stat a beneficiarilor de credite Prima Casă.

– majorarea cu 150 milioane de lei (prin rectificarea bugetului) a Fondului de Intervenție a guvernului, pentru oferirea unor garanții pentru creditarea bancară a unor entități economice strategice, în caz de necesitate (mecanism similar fondului de garantare oferit de guvern prin programul Prima Casă).

De asemenea, Ion Chicu a menționat că pentru suportul business-ului, „Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat (080001525) va prelua, începând de mâine, 20 martie, toate întrebările agenților economici privind activitatea acestora pe perioada stării de urgență”.

Precizăm că pe 17 martie, parlamentul a declarat stare de urgență în legătură cu pandemia de COVID-19. O solicitare în acest sens a venit din partea guvernului și a fost prezentată în parlament de către premierul Ion Chicu. Inițiativa a fost susținută în unanimitate.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: