Înainte de nașterea copilului pare că vei avea nevoie de absolut orice. Magazinele sunt pline de sute de produse: zeci de modele de biberoane, gadgeturi, balansoare, scaune, saltele de joacă, sterilizatoare, baby monitor și multe altele. Aproape fiecare produs pare indispensabil.
După doar câteva luni însă, majoritatea părinților spun același lucru: unele cumpărături au rămas nefolosite în cutii, iar altele au devenit indispensabile și le-au economisit zilnic timp, energie și mult stres.
În anii în care Robertino a fost alături de familiile din toată Moldova, am primit mii de recomandări și impresii din partea părinților. Pe baza experienței lor, am pregătit lista produselor care chiar își dovedesc utilitatea în primul an de viață al copilului.
1. Un cărucior bun – ajutorul de zi cu zi
În primele luni, plimbările devin parte din rutina zilnică.
Dacă un cărucior este greu, se pliază dificil sau nu trece ușor peste borduri și denivelări, părinții observă acest lucru încă din primele zile.
Un somn sănătos începe cu un loc potrivit pentru dormit.
Un pătuț bine construit poate fi folosit ani de zile, iar o saltea ortopedică oferă susținerea necesară pentru dezvoltarea corectă a coloanei vertebrale.
Aceste produse sunt printre cele la care nu merită să faci compromisuri.
Există produse promovate intens în reclame care nu sunt neapărat necesare fiecărei familii.
De exemplu:
încălzitoare pentru biberoane;
sterilizatoare (dacă poți steriliza prin metode clasice);
balansoare electrice scumpe;
seturi foarte mari de jucării pentru nou-născuți.
Cel mai bine este să le cumperi doar atunci când îți dai seama că sunt cu adevărat utile pentru copilul tău.
Regula cea mai importantă
Cele mai bune cumpărături nu sunt cele mai scumpe, ci cele pe care le vei folosi în fiecare zi.
Dacă trebuie să alegi între un accesoriu frumos și un cărucior de calitate, un scaun auto sigur sau o saltea bună, investește întotdeauna în produsele care contribuie la confortul, siguranța și sănătatea copilului.
La Robertino poți vedea produsele în magazin, compara diferite modele și primi consultanță fără programare.
Magazine:
• Chișinău — str. Avram Iancu, 32
• Bălți — str. Bulgară, 70
Livrare gratuită în Chișinău (fără comandă minimă) și în toată Moldova pentru comenzile de peste 2.000 lei.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Judecătorii Stela Procopciuc și Vladislav Gribincea candidează pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Dosarele celor doi vor fi examinate de plenul CSJ pe 8 octombrie. Menționăm că, potrivit legii, plenul CSJ urmează să propună Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi.
Ședința plenului Curții Supreme de Justiție va avea loc pe 8 octombrie, începând cu ora 13:00.
Stela Procopciuc a fost numită în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție în iunie 2024. Potrivit magistrat.md, în martie 2024, Stela Procopciuc a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Curții Supreme de Justiție până la completarea funcției în modul stabilit de lege. Procopciuc și-a început cariera în 1996, în calitate de ajutor interimar al procurorului raionului Făleşti, ulterior devenind ajutor al procurorului raionului Făleşti. În 1998, a devenit procuror adjunct la Procuratura raionului Făleşti, iar în 2000 – judecător la Judecătoria Făleşti. În 2005, a fost numită în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2007 a fost numită, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi.
Vladislav Gribincea și-a început activitatea în funcția judecător la Curtea Supremă de Justiție în iulie 2024. Potrivit CuSens, Gribincea și-a început cariera profesională în 2022, în sectorul neguvernamental, în funcția de director de proiect în cadrul Asociației Obștești „Juriștii pentru drepturile omului”, unde a deținut, ulterior, și funcția de director economic și cea de președinte. În perioada anilor 2010-2022, a fost președinte al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”. Magistratul face parte din completul de judecată care examinează cauza penală în care fostul președinte, Igor Dodon, este cercetat penal pentru finanțarea ilegală a PSRM din partea unui grup criminal organizat, dosar numit generic „Kuliok”.
Potrivit legii, președintele Curții Supreme de Justiție este selectat din rândul judecătorilor săi, în bază de merit, de către Consiliul Superior al Magistraturii. Plenul Curții Supreme de Justiție propune Consiliului Superior al Magistraturii candidații la funcția de președinte care, în urma votului secret, au obținut cel puțin trei voturi. Președintele Curții Supreme de Justiție este numit în funcție pentru un mandat de patru ani. Aceeași persoană poate fi numită în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pentru cel mult două mandate.
Două nave comerciale au fost lovite de drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, în dimineața zilei de 6 octombrie. Una dintre ele s-a scufundat, iar membrii echipajului sunt căutați. Cei 18 marinari de pe cealaltă navă au fost salvați, doi dintre ei fiind răniți, scrie Digi24, cu referire la Novinite și autoritățile bulgare.
Atacul a avut loc în jurul orei 03:00, în largul orașului Byala. Potrivit informațiilor prezentate de autorități, navele au fost lovite de drone maritime și aeriene.
Nava ALFA WATAN, sub pavilionul Togo, a suferit avarii grave și s-a scufundat. Echipajul unei nave care a intervenit în zonă, a găsit o barcă și trei plute de salvare răsturnate, precum și veste de salvare, însă niciun membru al echipajului nu a fost găsit.
Cealaltă navă, ABLE, care naviga sub pavilionul Palau, transporta grâu și a luat foc în urma atacului. Cei 18 membri ai echipajului – 11 cetățeni turci și șapte cetățeni indieni – au abandonat nava și au fost salvați. Doi marinari, unul cu arsuri și altul cu o leziune la cap, au fost preluați de o ambarcațiune a Marinei și au fost transportați la Varna pentru a primi îngrijiri medicale.
Premierul Bulgariei Rumen Radev a condamnat incidentul, calificându-l drept „un atac absolut inacceptabil în zona economică exclusivă a Bulgariei”. El a avertizat că atacurile asupra navelor civile afectează transportul maritim în Marea Neagră și duc la creșterea costurilor de asigurare.
Autoritățile bulgare continuă operațiunea de căutare și salvare și verifică dacă există scurgeri sau poluare în zonă. Circumstanțele atacului și cine se află în spatele acestuia urmează să fie stabilite.
Precizăm, incidentul are loc la doar o zi după ce o navă comercială s-a scufundat în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României, după ce la bord a izbucnit un incendiu. Două persoane și-au pierdut viața, iar 11 membri ai echipajului au fost salvați, anunțau autoritățile române pe 5 octombrie. Și în acest caz, martorii au declarat că nava ar fi fost lovită de două drone. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Valeriu Mija urmează să fie desemnat ambasador al Republicii Moldova în Belgia, Alexandru Codreanu – ambasador în Grecia, Angelica Munteanu – ambasador în Lituania, iar Vitalie Rusu – ambasador în Qatar. Candidaturile celor patru au fost avizate, pe 6 octombrie, de Comisia pentru politică externă a Parlamentului. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Potrivit MAE, comisia pentru politică externă a Parlamentului a aprobat avizele consultative pozitive pentru candidaturile a patru ambasadori ai Republicii Moldova.
„Alexandru Codreanu urmează să fie desemnat în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Elenă; Angelica Munteanu – în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Lituania; Valeriu Mija – în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei; Vitalie Rusu – în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Statul Qatar”, a anunțat Ministerul.
Ce spune MAE despre cele patru candidaturi avizate
Alexandru Codreanu este diplomat de carieră, cu peste 30 de ani de experiență în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, și deține rangul diplomatic de ambasador. În prezent, conduce Direcția generală pentru cooperare cu Uniunea Europeană. A exercitat mandatele de ambasador al Republicii Moldova în Cehia și pe lângă Sfântul Scaun, precum și în Ungaria, fiind acreditat concomitent în Bosnia și Herțegovina, Croația și Slovenia. A reprezentat Republica Moldova la Comisia Dunării. Anterior, a fost consilier pentru politică externă și integrare europeană al prim-ministrului și a condus Direcția generală pentru cooperare bilaterală, precum și direcțiile OSCE și Consiliul Europei din cadrul ministerului.
Alexandru Codreanu
Angelica Munteanu este diplomat de carieră, cu peste 18 ani de experiență în serviciul diplomatic, și deține rangul diplomatic de ministru-consilier. În prezent, ocupă funcția de ministru-consilier în cadrul Misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană și conduce echipa politică, responsabilă de dosarul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE și de procesul de extindere al Uniunii Europene. Anterior, a activat în Direcția integrare europeană a Ministerului Afacerilor Externe și în ambasadele Republicii Moldova din Polonia și Cehia. Are experiență în cooperarea politică bilaterală și în relațiile cu UE în domeniul securității și apărării. Deține un masterat în drept internațional la Universitatea de Stat din Moldova.
mfa.gov.md
Valeriu Mija are peste 30 de ani de experiență în domeniul securității naționale și internaționale, precum și al politicii de apărare. Din anul 2024, deține funcția de secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost secretar de stat pentru politica de apărare și șef al Direcției politică de apărare și planificarea apărării din cadrul Ministerului Apărării. A activat în misiunile OSCE din Georgia și Kîrgîzstan, precum și în misiuni de monitorizare a alegerilor în mai multe state. Este doctor în științe politice și conferențiar universitar la ULIM. Deține un masterat în securitate internațională și relații civil-militare, obținut în SUA, și a urmat programe executive la Universitatea Harvard, Colegiul de Apărare NATO și Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall”.
mfa.gov.md
Vitalie Rusu este diplomat de carieră, cu 29 de ani de experiență în serviciul diplomatic, și deține rangul diplomatic de ministru-plenipotențiar. În prezent, ocupă funcția de ambasador cu misiuni speciale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, responsabil de dosare privind reglementarea conflictului transnistrean, Comisia Unificată de Control și aspecte de securitate regională. De asemenea, gestionează dosarul privind politicile memoriei, inclusiv promovarea memoriei Holocaustului. A exercitat mandatul de ambasador al Republicii Moldova în Republica Cehă, fiind acreditat prin cumul pe lângă Sfântul Scaun. Anterior, a deținut funcții de conducere în cadrul ministerului și a activat în misiunile permanente ale Republicii Moldova pe lângă OSCE și Oficiul ONU la Viena. Deține un masterat în filosofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
mfa.gov.md
„Cei patru ambasadori își vor putea începe activitatea după finalizarea tuturor procedurilor legale, inclusiv numirea în funcție prin hotărâre de Guvern și decret prezidențial”, a precizat MAE.
În cadrul Moldova Business Week 2026, Asociația Investitorilor Străini a lansat FIA Investor Trust Platform – Trust Built on Experience, o platformă construită în jurul unei idei simple: pentru un potențial investitor, cifrele și indicatorii de piață sunt importante, dar la fel de important este să înțeleagă cum funcționează, în realitate, un business în Republica Moldova.
Primul format în teren al platformei, Moldova’s Agri-Food Market in Practice, a avut loc pe 30 septembrie, la Efes Moldova. Companiile participante au prezentat diferite verigi ale aceluiași lanț: producție, bază locală de materii prime, gestionarea riscurilor, acces la piață și export.
Investiția continuă și după lansarea producției
Efes Moldova a fost primul exemplu practic al acestei abordări. Participanții au urmărit principalele etape ale procesului de producție, evoluția portofoliului de branduri și infrastructura tehnologică a întreprinderii, însă discuția s-a concentrat mai ales asupra modului în care o unitate de producție deja matură continuă să investească în eficiență.
Unul dintre domeniile prioritare este utilizarea mai eficientă a resurselor. Efes Moldova a implementat 13 proiecte, cu investiții de peste 600.000 de euro, printre care recuperarea biogazului din apele uzate, optimizarea proceselor de încălzire și răcire, reutilizarea apei și alte soluții tehnologice.
Rezultatele sunt măsurabile: consumul de gaze naturale a fost redus cu 12%, consumul total de apă cu 8%, iar amprenta de carbon a scăzut cu 578 de tone.
Pentru companie, aceste rezultate nu țin doar de agenda de mediu. Eficiența resurselor este parte a modernizării continue a producției și influențează direct costurile, reziliența operațională și competitivitatea.
Pentru un investitor, concluzia este una relevantă: investiția inițială pune în funcțiune producția, însă performanța pe termen lung depinde de capacitatea companiei de a continua să investească în tehnologie, procese și eficiență.
Radio Chisinau
O bază sigură de materii prime se construiește în timp
În industria agroalimentară, următoarea întrebare apare dincolo de poarta fabricii: cât de sigură este aprovizionarea cu materie primă?
Südzucker Moldova a arătat cât de strâns poate fi legată o afacere industrială din sectorul agricol. Principala unitate de producție a companiei este fabrica de zahăr din Drochia, cu o capacitate medie de procesare de 3.400 de tone de sfeclă de zahăr pe zi și un volum sezonier de 300-350 de mii de tone.
În paralel, Agro-SZM gestionează 8.288 de hectare de teren agricol în mai multe zone ale țării. Compania colaborează cu fermierii, organizează seminare și activități în câmp, testează tehnologii și soiuri noi. Pe mai mult de 2.200 de loturi experimentale sunt evaluate scheme de fertilizare, hibrizi și soluții de protecție a culturilor, iar rezultatele sunt apoi transferate în practica fermelor.
Lanțul de producție nu se oprește însă la zahăr. O parte dintre subproduse sunt reintegrate în circuitul economic. Instalația de biogaz produce aproximativ 8,5 milioane de metri cubi de biogaz anual, iar complexul de depozitare a produselor, cu o capacitate de 15 mii de tone, utilizează căldura reziduală a acestei instalații pentru uscarea cerealelor umede. Una dintre cele mai clare idei din prezentare a fost că schimbările climatice schimbă tehnologia. Pentru producător, aceasta înseamnă adaptarea metodelor și perioadelor de cultivare și recoltare. Datele prezentate arată că nivelul mediu al precipitațiilor în perioada 2011–2025 a fost cu 57 mm mai mic (483,2 mm) decât în perioada precedentă de 15 ani, 1995–2010 (540,2 mm).
Pentru un potențial investitor, experiența Südzucker arată că o bază locală de materii prime nu apare de la sine. Ea se construiește prin tehnologie, cercetare și relații pe termen lung cu producătorii agricoli.
Sprijin există, dar asigurarea agricolă rămâne puțin utilizată
Riscul climatic duce firesc discuția către instrumentele de protecție financiară.
GRAWE CARAT Asigurări a descris situația de pe piață printr-o formulă foarte directă: sprijin puternic, dar un nivel redus de utilizare. Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare, doar aproximativ 1-2% din suprafața agricolă a Republicii Moldova este asigurată. Printre cauzele identificate de companie se numără lipsa de încredere în modul de evaluare a daunelor și formulările insuficient de clare ale riscurilor asigurate.
De aceea, GRAWE CARAT pune accent nu doar pe produsul de asigurare, ci și pe transparența mecanismului. Modelul propus permite selectarea riscurilor și stabilirea sumei asigurate, iar evaluarea daunelor se face direct în teren.
Un element important este momentul despăgubirii. Plata poate fi făcută înainte de recoltare, atunci când producătorul are cea mai mare nevoie de lichidități.
Din perspectiva investitorului, problema nu mai este doar existența unei polițe, ci gradul de predictibilitate pe care îl poate oferi aceasta într-un sector în care costurile tehnologice și valoarea potențialelor pierderi sunt în creștere.
Accesul la piață începe cu mult înainte ca produsul să ajungă la raft
După producție și materie primă, următorul pas este accesul la client.
METRO Moldova a prezentat această etapă din perspectiva cerințelor față de furnizori. Un produs bun nu este suficient. Pentru a intra într-un canal profesional de vânzare, producătorul trebuie să respecte cerințele legale și de siguranță alimentară, să asigure ambalarea adecvată, trasabilitatea, logistica stabilă și capacitatea de a crește volumele.
Mesajul METRO este că standardele creează valoare doar atunci când sunt aplicate consecvent.
Compania a prezentat și un caz concret, cel al producătorului de legume Andrei Leontiev din nordul Moldovei. Colaborarea începe înainte de sezon, prin planificarea volumelor, soiurilor, ambalajelor și logisticii. În timpul sezonului, relația continuă prin coordonarea sortimentului, prețurilor și livrărilor constante.
Astfel, accesul la piață nu începe în momentul în care produsul ajunge la raft, ci mult mai devreme, prin capacitatea furnizorului de a planifica și de a livra constant.
Radio Chisinau
Cum transformi accesul la piețele externe într-un business de export
Sandriliona a adus în discuție o altă dimensiune a dezvoltării unei afaceri: accesul la piețele externe. Compania exportă aproximativ jumătate din producție și este prezentă pe mai mult de 15 piețe externe din Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și Africa.
Una dintre ideile centrale ale prezentării a fost că accesul la o piață creează doar oportunitatea; transformarea acesteia într-un business real cere calitate, adaptare și perseverență.
Înainte de intrarea pe o piață nouă, compania analizează puterea de cumpărare și cerințele comerciale, parcurge procedurile de conformitate și adaptează rețetele, ambalajele și etichetarea la cerințele locale.
Pentru un producător de înghețată, una dintre cele mai dificile componente este logistica. Marfa trebuie transportată la aproximativ –18°C, iar livrarea către piețele îndepărtate poate dura între patru și douăsprezece săptămâni.
În 2022, după declanșarea războiului, rutele tradiționale prin portul Odesa au fost blocate. Certificarea pentru export în UE, obținută cu un an înainte, a permis companiei să redirecționeze rapid fluxurile prin portul Constanța.
Experiența din 2022 a arătat că, pentru un producător orientat spre export, logistica nu poate fi tratată doar ca o funcție operațională, ci trebuie să facă parte din strategia de business. Diversificarea rutelor și existența unor parteneriate logistice stabile sunt esențiale pentru continuitatea livrărilor.
Pentru o țară fără ieșire directă la mare, flexibilitatea rutelor și parteneriatele logistice stabile devin parte din însăși arhitectura businessului.
Sandriliona a subliniat și un avantaj mai puțin evident al unei piețe mici: un cadru instituțional compact poate facilita dialogul direct cu autoritățile și identificarea mai rapidă a soluțiilor atunci când apar bariere noi.
Cum se leagă toate aceste părți componente ale pieței
Spre finalul vizitei, discuțiile au continuat în sala de degustare a Efes Moldova, într-un cadru mai puțin formal, unde potențialii investitori au putut reveni asupra unor întrebări concrete și discuta direct cu reprezentanții companiilor.
Tocmai aici devine cel mai clar rolul FIA Investor Trust Platform.
În câteva ore nu poți înțelege în detaliu întregul sector agroalimentar al unei țări. Poți însă vedea cum se leagă între ele elementele care, într-o prezentare investițională clasică, apar separat.
O producție competitivă are nevoie de modernizare continuă. O bază locală de materii prime cere tehnologie și relații stabile cu fermierii. Riscurile climatice trebuie gestionate financiar. Accesul la piața profesională presupune standarde și livrări constante, iar exportul are nevoie de adaptare, conformitate și logistică rezilientă.
FIA Investor Trust Platform – Trust Built on Experience nu înlocuiește datele oficiale despre Republica Moldova. Le completează cu ceea ce statisticile nu pot arăta: experiența companiilor care au trecut deja prin aceste etape și știu cum funcționează, în practică, piața locală.
Pentru un potențial investitor, tocmai această experiență poate deveni una dintre cele mai utile surse de informație atunci când încearcă să înțeleagă ce urmează după decizia de a intra pe piață.
Salariul mediu la MoldATSA a crescut cu aproape 100% în ultimii șase ani, ajungând la 63,6 mii de lei. Este cel mai înalt nivel salarial înregistrat în rândul întreprinderilor de stat a căror activitate a fost analizată de Comisia parlamentară de anchetă. În același timp, numărul angajaților a rămas practic neschimbat, între 226 și 233 de persoane, scrie IPN.
Potrivit raportului Comisiei, în ultimii doi ani salariul mediu la MoldATSA a crescut cu 71%, de la 37,1 mii de lei în 2023 la 63,6 mii de lei în 2025. Salariul mediu al conducătorului întreprinderii a fost de aproximativ 112,6 mii de lei pe lună.
Comisia constată că, în întreprinderile de stat, nivelul remunerării nu este corelat sistematic cu rezultatele financiare și performanța managerială. Potrivit raportului, salariul median în sectorul întreprinderilor de stat a crescut cu 79% în perioada 2019-2025, în timp ce productivitatea mediană a muncii a avansat cu 67%.
În acest context, Comisia recomandă instituirea unor contracte de performanță cu indicatori publici și evaluări anuale. Pentru neatingerea țintelor, aceasta propune aplicarea unor măsuri precum diminuarea remunerației sau revocarea conducătorilor.
Comisia de anchetă a fost instituită de Parlament pentru a examina activitatea unor întreprinderi de stat, inclusiv gestionarea patrimoniului public și remunerarea conducerii, în contextul informațiilor privind salariile și primele de la MoldATSA.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
