Piața serviciilor de închiriere auto din Republica Moldova este în continuă dezvoltare, iar tot mai mulți clienți apelează la servicii de tip rent car Chisinau pentru vacanțe, deplasări de business sau vizite în familie. În acest context, alegerea unei companii potrivite devine un pas important pentru o experiență fără probleme.
Primul aspect la care merită să fii atent este starea tehnică a mașinii. Companiile care oferă servicii de calitate verifică regulat automobilele și investesc constant în mentenanță. Pentru client, acest lucru se traduce prin siguranță, confort și lipsa surprizelor neplăcute pe parcursul călătoriei.
Pentru persoanele care vin din afara țării, serviciile de rent car Chisinau airport sunt printre cele mai solicitate. Posibilitatea de a prelua mașina direct de la aeroport oferă un avantaj clar: economisești timp și eviți stresul organizării transportului imediat după aterizare.
Un alt criteriu important este transparența contractului. Înainte de a face o rezervare, este recomandat să verifici cu atenție condițiile privind garanția, limita de kilometri, politica de returnare și eventualele costuri suplimentare. Aceste detalii pot face diferența între o experiență simplă și una complicată.
Interesul pentru arenda auto Chișinău aeroport este în creștere, în special în rândul celor care apreciază flexibilitatea și independența oferite de o mașină personală. În perioadele aglomerate, cum sunt lunile de vară sau sărbătorile, rezervarea din timp devine esențială pentru a avea acces la modelul dorit.
Pe lângă preț, contează foarte mult și suportul oferit de companie. Clienții pun tot mai mult accent pe comunicarea rapidă, claritatea informațiilor și disponibilitatea echipei în cazul unor situații neprevăzute.
În ultimii ani, reputația online a devenit un factor decisiv. Recenziile și experiențele altor clienți oferă o imagine reală asupra calității serviciilor. Companiile care investesc în flote moderne și servicii bine organizate reușesc să se diferențieze într-o piață tot mai competitivă.
Pentru mai multe informații despre servicii și opțiuni disponibile, poți consulta FlexRent, lista completă de mașini disponibile sau pagina de contacte.
În final, atunci când alegi o mașină în chirie, este recomandat să prioritizezi siguranța, seriozitatea și calitatea serviciilor, nu doar prețul afișat online. O alegere informată îți poate transforma călătoria într-o experiență mult mai confortabilă și lipsită de griji.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
În ultima perioadă, s-au înregistrat timpi mai mari de așteptare la frontiera moldo-română, din cauza efectului sezonier și a unor modificări normative în România. Media zilnică a fost de aproximativ 3.000 de camioane, cu circa 50% mai mult decât media obișnuită. Informația a fost comunicată pe 30 octombrie de directorul Serviciului Vamal, Radu Vrabie, care a anunțat că au fost operate mai multe modificări pentru a reduce timpul de așteptare. În special, la postul vamal Leușeni-Albița au fost utilizate pistele revers, ceea ce a permis deblocarea situației, iar în prezent sunt mult mai puține camioane în așteptare, a precizat Vrabie. În acest context, el a venit cu mai multe recomandări.
Vineri, directorul Serviciului Vamal a informat despre „ultimele evoluții la frontiera moldo-română, acolo unde, în ultima perioadă, s-au înregistrat timpi mai mari de așteptare, dat fiind efectul sezonier și unele modificări normative în România”.
„Media zilnică a fost, în ultima perioadă, de aproximativ 3000 de camioane, cu aproximativ 50% decât media obișnuită. În acest sens, vreau să vă informez că autoritățile din Republica Moldova, dar și Serviciul Vamal, în speță, au făcut mai multe modificări pentru a reduce timpul de așteptare. Astfel, am suplimentat în posturile vamale numărul de angajați, același lucru fiind făcut de către omologii noștri din România. Totodată, și cu alte autorități competente, în special Poliția de Frontieră din Republica Moldova și din România, am utilizat pistele revers în postul vamal Leușeni-Albița, ceea ce a permis deblocarea situației și reducerea rândului. Astfel, în momentul actual, există mult mai puține camioane la așteptare”, a adăugat Vrabie.
În continuare, directorul instituției a îndemnat publicul să urmărească paginile Serviciului Vamal pentru a fi la curent la ultimele evoluții. De asemenea, a recomandat utilizarea și altor posturi vamale decât cele tradiționale, Leșeni-Albița și Sculeni-Sculeni. „Totodată, vreau să invit transportatorii, companiile exportatoare să folosească platformele digitale disponibile pentru export. Astfel, în cazul în care tranzitați România, deschiderea unui tranzit din Republica Moldova vă va ajuta să economisiți timp la frontieră, iar formalitățile care sunt necesare la frontiera română să fie mai scurte. Totodată, dat fiind faptul că a fost modificat sistemul de plată la vinietă în România, de asemenea, vă îndemn să faceți plățile în avans pe platforme digitale pentru a petrece mai puțin timp la frontieră”, a conchis Vrabie.
Între timp, Serviciul Vamal a anunțat că, în ultimele 24 de ore, prin toate posturile vamale de frontieră ale Republicii Moldova au trecut 3 098 de camioane, în ambele sensuri. Potrivit instituției, situația este cauzată de intensificarea sezonieră a exporturilor de cereale, reorientarea rutelor comerciale și sporirea tranzitului de mărfuri ucrainene prin Republica Moldova. Transportatorii care intenționează să traverseze prin Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane fără marfă pot opta, în funcție de itinerar, pentru Cahul–Oancea sau Costești–Stânca. În cazul mărfurilor supuse controlului fitosanitar sau sanitar-veterinar, este necesară selectarea unui post de frontieră în care sunt disponibile serviciile respective. Totodată, prin Cahul–Oancea, ieșirea camioanelor cu marfă este permisă pentru mărfurile operatorilor economici care dețin statutul de operator economic autorizat (AEO).
***
Europa Liberă a scris, pe 29 octombrie, că, în ultimele zile, la majoritatea punctelor de trecere a frontierei dintre Moldova și România s-au înregistrat cozi kilometrice de TIR-uri. Cele mai mari cozi erau în zona de sud a țării, spre portul Giugiulești – unde coloanele de camioane se întindeau pe 7-8 kilometri. La vămile Leușeni și Sculeni, rândurile de mașini erau de 4-5 kilometri.
Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a propus ca anul 2027 să fie declarat „Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici”. Cristofor Aldea-Teodorovici, fiul regretatului cuplu, i-a mulțumit oficialului „pentru că a crezut în această idee”, adăugând că nu își dorește ca acesta să fie un an al doliului și că există o serie de proiecte pentru 2027, pe care le va face publice în curând. Propunerea a fost făcută pe 30 octombrie, când se împlinesc 34 de ani de la moartea lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Menționăm că astăzi, la Chișinău, are loc un eveniment-omagiu dedicat artiștilor, iar în a doua parte a zilei se va desfășura un marș comemorativ.
„Astăzi se împlinesc 34 de ani de când i-am pierdut pe Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Pentru mine, povestea lor are și o dimensiune personală. La Liceul „Gheorghe Asachi” am fost în aceeași clasă cu Cristofor Aldea-Teodorovici. Iar pe Eugenia Marin, mama Doinei, am cunoscut-o ca profesoară a școlii”, a declarat premierul Vasile Tofan. „În această zi de toamnă, suntem cu gândul la Ion și Doina – două inimi gemene. În cinstea curajului lor și a libertății țării noastre, am propus ca anul viitor să fie declarat „Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici””, a adăugat oficialul.
Cristofor Aldea-Teodorovici a spus că își dorește ca 2027 să fie un an în care muzica părinților săi să fie cântată, reinterpretată și ascultată din nou. „34 de ani. Aveam 10 ani în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. De atunci, pe mama și pe tata i-am cunoscut mai ales prin muzica lor și prin oamenii care i-au iubit. Astăzi, prim-ministrul Vasile Tofan a propus ca anul 2027, când se împlinesc 35 de ani, să fie declarat Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Îi mulțumesc pentru că a crezut în această idee. Nu vreau să fie un an al doliului. Vreau să fie un an în care muzica lor e cântată, reinterpretată, ascultată din nou, inclusiv de cei care nu i-au prins. Un an cu scenă, cu film, cu teatru, cu oameni tineri care o duc mai departe. Avem deja o serie de proiecte pentru acest an, pe care le vom face publice în curând. Ca să prindă viață, avem nevoie de cât mai mulți oameni alături: artiști, instituții, parteneri și pur și simplu oameni care îi iubesc. Vă invit să fiți parte din acest an”, a spus Cristofor Aldea-Teodorovici.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că, „prin muzica lor, acești mari artiști au unit oamenii în jurul speranței într-un viitor liber, punându-și talentul în slujba adevărului, a limbii române și a demnității noastre naționale”. „Ne lipsesc și ne vor lipsi mereu. Dar vocile lor nu au tăcut. Le auzim și acum, în cântecele care ne emoționează și ne adună împreună. Le regăsim și în tot ce am construit de atunci – într-o țară liberă, în dreptul de a vorbi limba română și în hotărârea de a ne decide singuri soarta”, a scris șefa statului pe o rețea de socializare.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că astăzi „se împlinesc 34 de ani de la pierderea simbolurilor renașterii noastre naționale, ale curajului, demnității și dragostei nemărginite pentru neam și țară”. „Prin cântecele lor, dăruiesc în continuare o voce speranței și libertății, inspiră generații întregi și unesc inimile românilor de pretutindeni. Să fim demni de moștenirea lor și să păstrăm cu grijă idealurile pentru care au trăit și au cântat”, a menționat oficialul.
Menționăm că, pe 30 octombrie, începând cu ora 12:00, în scuarul Monumentului „Două Inimi Gemene”, situat la intrarea în Parcul „Valea Morilor” din capitală, Primăria municipiului Chișinău organizează un eveniment-omagiu dedicat artiștilor. Începând cu ora 17:00, va avea loc un marș comemorativ în memoria soților Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Marșul este organizat de Liga Studenților din Basarabia, Ideea Națională, Liga Elevilor din Basarabia și Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români. Evenimentul va începe la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, de unde participanții vor porni într-un marș până la monumentul soților Ion și Doina Aldea-Teodorovici, unde vor fi susținute discursuri și vor fi interpretate cântecele acestora.
Ion și Doina Aldea-Teodorovici au murit într-un accident tragic produs în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, susține că Acordul de cooperare tehnico-militară, semnat de el la Kiev și de omologul său ucrainean, este discutat de Republica Moldova și Ucraina începând cu anul 2019 și până în 2021, iar cei care astăzi îl condamnă „erau la conducerea statului”. „Se vede că au memorie scurtă și nu țin minte ce procese desfășurau”, a adăugat Nosatîi. Potrivit ministrului, în 2025 s-a decis revenirea la acest subiect. Ministrul a mai spus că cei care solicită publicarea, la acest moment, a acordului „ar trebui să cunoască cadrul legal al R. Moldova”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 29 octombrie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.
În timpul emisiunii, ministrul Apărării a fost întrebat de ce nu este făcut public Acordul de cooperare tehnico-militară semnat la Kiev, în contextul criticilor formulate de PSRM, condus de Igor Dodon, inclusiv de deputatul formațiunii Bogdan Țîrdea, precum și de primarul capitalei și liderul MAN, Ion Ceban. „Vreau să încep de la istoria acestui acord. Acest acord este discutat între instituția de apărare a R. Moldova și cea ucraineană începând din anul 2019 până în 2021. În această perioadă, cei care astăzi condamnă erau la conducerea statului. Unii erau prim-miniștri, iar unii chiar erau și miniștri ai apărării. Se vede că au memorie scurtă și nu țin minte ce procese desfășurau”, a răspuns Nosatîi.
Potrivit ministrului, „ca urmare a tututor acestor negocieri, doar în 2021, acordul negociat și aprobat de ambele părți a ajuns în Parlament, la Comisia pentru politici externe, fiindcă, fără avizul comisiei, nu poate să fie promovat în Guvern pentru aprobare”. „Această aprobare a fost în luna august 2021, ceea ce înseamnă că noul Parlament a dat avizul pentru a fi remis la Guvern. Pe 24 septembrie a ajuns în Guvern pentru a promova acest acord pentru negociere. Dar ne amintim de acea perioadă care a fost în 2021, cu exercițiile la hotare. Partea ucraineană pur și simplu nu era dispusă, nici timp nu avea să se ocupe cu aceasta”.
„În anul 2025, am convenit să ne întoarcem la acest subiect și să semnăm acest acord, fiindcă, pentru noi, este foarte important să învățăm din lecțiile învățate, să avem acces la tehnologiile și cele mai bune utilaje și instrumente care sunt folosite actualmente pentru a te apăra împotriva acelor pericole care vin din partea Federației Ruse”, a declarat Nosatîi.
De ce nu este publicat, deocamdată, acordul și ce articole conține
Ministrul a mai spus că cei care solicită publicarea, la acest moment, a acordului „ar trebui să cunoască cadrul legal al R. Moldova”. „Noi ne conducem în activitatea noastră de tratate internaționale, precum și de legile noastre naționale. Toate tratatele internaționale sunt promovate în baza Legii 595 din anul 1999. (…) Ceea ce prevede că acordurile nu sunt publice până la semnarea de către părți și înaintarea pentru ratificare. În cazul nostru, cum se primește acordul semnat prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe la Guvern, noi îl vom promova ca lege pentru ratificare în Parlament. Respectiv, când el se înregistrează, devine public. (…) Vreau să menționez că acest acord a fost, în luna martie anul acesta, discutat în cadrul comisiei parlamentare, unde au fost prezenți toți reprezentanții, cum și a partidului de guvernare, cum și a opoziției”, a adăugat Nosatîi.
Potrivit lui Nosatîi, acordul este format din 12 capitole și nu are niciun capitol secret. În continuare, el a dat citire unui articol al acordului, care spune că „cooperarea are exclusiv caracter de consultare, analiză și schimb de informații tehnico-științifice, documentații de specialitate, bune practici și experiență profesională”. Potrivit lui Nosatîi, un alt articol al documentului spune că „acțiunile realizate în contextul implementării prezentului acord nu vor putea fi interpretate ca acord de asistență militară directă unui sau altui stat aflat în conflict”.
***
Până în martie 2019, Guvernul Republicii Moldova a fost condus de Pavel Filip, care a preluat funcția în ianuarie 2016. Din iunie până în noiembrie 2019, Guvernul a fost condus de Maia Sandu. Potrivit alegeri.md, din noiembrie 2019 și până în decembrie 2020, Guvernul a fost condus de Ion Chicu, care a fost susținut de 62 de deputați ai fracțiunilor PSRM și PDM. Cele două formațiuni politice și-au oficiat parteneriatul politic la 16 martie 2020. Ministru al Apărării a fost Victor Gaiciuc, candidatul lui Igor Dodon, în perioada noiembrie 2019 – martie 2020.
***
Amintim că, pe 26 octombrie, la Kiev, ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, au semnat un Acord de cooperare tehnico-militară. Documentul a fost semnat în timpul vizitei la Kiev a unei delegații din Moldova, condusă cu premierul Vasile Tofan. Detalii AICI.
Pe 27 octombrie, PSRM a condamnat acordul, menționând că documentul ar submina statutul de neutralitate al țării și ar putea implica Republica Moldova în războiul dintre Ucraina și Rusia. Totodată, formațiunea a solicitat publicarea integrală a acordului semnat. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, le-a cerut socialiștilor să renunțe la „retorica războinică”. Detalii AICI.
Pe 28 octombrie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins criticile PSRM, precizând că acordul prevede colaborarea în domeniul logisticii și al comunicațiilor, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, transferul de cunoștințe și tehnologii, proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, consolidarea capacităților de apărare cibernetică și dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere a spațiului aerian. Detalii AICI.
Femeile care intră în politică se vor confrunta cu riscuri tot mai mari de manipulare și discreditare, pe fondul dezvoltării noilor tehnologii. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, pe 30 octombrie, la Conferința pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Șefa statului consideră că astfel de campanii au scopul de a descuraja oamenii bine intenționați să aspire la funcții publice sau să facă politică.
Întrebată despre atacurile la care a fost supusă în campaniile electorale pentru că este femeie, Sandu a spus că experiența a fost dificilă. Ea consideră însă că femeile care se implică acum în politică se vor confrunta cu provocări și mai mari.
„Nu a fost o experiență plăcută, evident. Cumva lucrurile au devenit mai dificile după campanie, pentru că în campanie ești prins, dar după, când ai un pic de timp să analizezi ce s-a întâmplat, e mai complicat. Dar vreau să vă spun că e mai strașnic pentru femeile care intră acum în politică, care se implică acum, care se vor implica de acum în colo. Va fi mult mai grav, pentru că ceea ce fac tehnologiile și aceste posibilități noi de manipulare, de discreditare este ceva greu de imaginat. Nu există nicio lege care în practică poate să ne ajute să protejăm oamenii, în general”, a declarat șefa statului.
Sandu a vorbit și despre expunerea vieții private a persoanelor care nu ocupă funcții publice. Potrivit ei, situațiile familiale ajung să fie prezentate și judecate în spațiul public, iar protejarea intimității devine tot mai dificilă. În opinia sa, femeile sunt mai expuse atacurilor și sunt judecate mai aspru.
„Eu cred că va fi mult-mult mai complicat din cauza a ceea ce se întâmplă cu platformele, din cauză că nu există nicio regulă. Singura modalitate este să dezvoltăm imunitate la aceste lucruri. Sigur că femeile sunt mai expuse, în cazul lor rigorile sunt mai mari, dar va fi greu în general pentru oamenii corecți să îndrăznească să aspire la funcții înalte, să aspire la politică. Toată această campanie vine pentru a de-motiva oamenii bine intenționați să se implice. Trebuie să ne pregătim pentru perioade care vor fi mult mai dificile decât prin ce am trecut eu sau alte politiciene în ultimii zece ani”, a mai declarat președinta.
Referindu-se la combaterea violenței împotriva femeilor, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova are legi bune în comparație cu alte țări, însă aplicarea lor rămâne dificilă: „Am subestimat cât de complicat este să asigurăm punerea în aplicare. (…) E mult mai ușor să scriem o lege bună, să venim cu un mecanism care pe hârtie arată foarte bine, dar în realitate lucrurile se dovedesc a fi mult-mult mai dificile. (…) Sunt multe lucruri pe care putem și trebuie să le facem mai bine”.
Maia Sandu a devenit prima femeie președintă a Republicii Moldova după ce l-a învins pe Igor Dodon în alegerile din 2020. Și-a început mandatul pe 24 decembrie 2020, iar în 2024 a fost realeasă. Este prima persoană din istoria țării care a câștigat prin vot direct două mandate prezidențiale consecutive.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cum va arăta banca peste zece ani? Ce faci dacă profesia pentru care te pregătești astăzi se transformă radical mâine? Și ce este mai avantajos: să construiești o afacere de la zero sau să cumperi una deja existentă? Sunt întrebările la care 25 de elevi ai Colegiului Național de Comerț al ASEM au căutat răspunsuri direct de la lideri din banking, fintech, tehnologie și antreprenoriat, în cadrul celei de-a cincea sesiuni de mentorat #YouthEconomy, powered by iute Moldova și Energbank.
Desfășurat la Glia Impact, în Chișinău, evenimentul i-a adus față în față pe tinerii de la specialitățile Contabilitate, Finanțe și Bănci, Turism și Marketing cu patru profesioniști care le-au vorbit despre bani, carieră, riscuri și deciziile din spatele unui business.
Lansat în martie 2025, programul #YouthEconomy a ajuns la cinci sesiuni de mentorat, implicând peste 100 de tineri și peste 20 de mentori din diverse domenii. Programul își propune să aducă educația financiară mai aproape de noua generație, prin experiențe practice și dialog direct cu oameni din business.
Banca viitorului: noi competențe
Cum vor arăta profesiile din sectorul bancar peste zece ani și ce competențe vor avea nevoie tinerii să dezvolte pentru a rămâne relevanți?
Lilia Boico, Președinta Comitetului de Conducere al Energbank, a vorbit despre transformările aduse de digitalizare și inteligența artificială, dar și despre importanța adaptabilității într-un sector în continuă schimbare.
„Le-am povestit tinerilor despre profesiile care peste 10 ani nu vor mai fi actuale în domeniul banking. Sectorul bancar se transformă rapid și îi încurajez pe tineri să fie curioși, să învețe permanent și să nu se limiteze la ceea ce cunosc astăzi. Profesiile viitorului vor cere atât competențe digitale, cât și capacitatea de a gândi critic și de a lua decizii responsabile”, a menționat Lilia Boico.
Despre cariere care nu urmează întotdeauna un plan prestabilit le-a vorbitCristina Guțu, Chief Operating Officer la iute Moldova. Pornind de la propriul parcurs profesional, aceasta a încurajat elevii să privească schimbările ca pe oportunități și să investească permanent în dezvoltarea propriilor competențe.
„O carieră de succes nu înseamnă să ai toate răspunsurile de la început sau să urmezi un traseu fără greșeli. Înseamnă să ai curajul să încerci, să înveți din experiențe și să te adaptezi atunci când lucrurile nu merg conform planului. Cea mai importantă investiție pe care o pot face tinerii este în propriile competențe și în capacitatea de a evolua odată cu lumea din jur”, a subliniat Cristina Guțu.
O idee de business sau o afacere gata construită?
Doi invitați-surpriză au adus în discuție una dintre dilemele antreprenoriatului: este mai bine să pornești un business de la zero sau să preiei unul deja existent?
Roman Știrbu, CEO Simpals, le-a explicat tinerilor ce se întâmplă între momentul în care apare o idee și cel în care aceasta începe să genereze venituri. De la identificarea unei nevoi reale și atragerea clienților până la asumarea riscurilor, discuția a evidențiat importanța validării ideilor și a execuției în construirea unei afaceri.
Ina Macovei, fondatoarea brandului Macco, a venit cu o perspectivă diferită. Sub tema „De vânzare: o afacere. De cumpărat: un vis sau o provocare?”, aceasta a împărtășit experiența preluării unui business existent, explicând ce responsabilități presupune o asemenea decizie și cât efort necesită dezvoltarea unei afaceri construite inițial de altcineva.
Cele două abordări le-au oferit elevilor ocazia să compare oportunitățile și provocările unor modele diferite de antreprenoriat, dincolo de imaginea idealizată a succesului în business.
De la sfaturi la decizii reale
Dincolo de dialogul cu mentorii, cei 25 de elevi și-au testat cunoștințele prin activități interactive inspirate din situații reale de business. Au analizat scenarii antreprenoriale, au căutat soluții și au parcurs etapele planificării și gestionării unui buget.
Pentru Daniela Florea, una dintre participante, cea mai importantă lecție a fost despre perseverență.
„Lecțiile oferite de mentori ne fac mai puternici și ne învață să nu lăsăm mâinile jos în fața provocărilor. Am înțeles că dificultățile fac parte din orice parcurs și că este important să avem încredere în noi și să continuăm să încercăm”, a spus Daniela.
Nicolae Rogoja a plecat de la sesiune cu trei obiective concrete.
„Sunt trei lucruri pe care vreau să le fac după acest program: să îmi caut un loc de muncă, să economisesc mai mult și, dacă voi decide să devin antreprenor, să îmi construiesc propria afacere de la zero, nu să cumpăr una deja existentă”, a povestit Nicolae.
Cinci sesiuni, peste 100 de tineri și 20 de mentori
Ajuns la cea de-a cincea sesiune de mentorat, #YouthEconomy continuă să creeze oportunități de interacțiune între tineri și profesioniști din mediul de afaceri. De la lansarea sa, programul a implicat peste 100 de tineri și peste 20 de mentori din sectorul financiar, antreprenoriat, tehnologie, media și industriile creative.
Prin întâlniri cu oameni din business și exerciții practice, #YouthEconomy urmărește să le ofere tinerilor instrumente pentru a înțelege mai bine lumea financiară, a-și evalua oportunitățile profesionale și a lua decizii informate privind propriul viitor.
Programul este realizat cu suportul iute Moldova și Energbank, având Academia de Studii Economice a Moldovei în calitate de partener academic și Junior Achievement Moldova în calitate de partener strategic.
Despre #YouthEconomy
Lansat în martie 2025, #YouthEconomy powered by iute Moldova & Energbank face parte din campania națională de educație financiară „Generația Inteligenței Financiare”. Inițiativa reunește mentori din business, sectorul financiar, media, tehnologie și industriile creative, care împărtășesc tinerilor experiențe și lecții practice despre bani, carieră și antreprenoriat, contribuind la dezvoltarea unei generații mai bine pregătite pentru deciziile financiare și profesionale ale viitorului.
