Colaj NM

Aeroportul promis de Șor și Guțul, sortit să rămână virtual? Primarul de Ceadîr-Lunga: s-a făcut de două ori expertiză, e interzis

După o întâlnire cu investitori turci, ale căror nume nu le-a menționat, bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat că începe pregătirilor pentru construcția unui aeroport în regiune, care ar urma să fie construit în Ceadîr-Lunga. Contactat de Nokta, primarul orașului, Anatolii Topal, a declarat că nici Primăria, nici consiliul local, nu a primit cereri în acest sens. Mai mult, alesul local declară că construcția unui aeroport în Ceadîr-Lunga ar fi imposibilă, din mai multe considerente.

„Un aeroport înseamnă zeci de hectare de teren, o pistă. Primăria nu deține un astfel de teren. Dacă vorbim despre teritoriul aerodromului pe care l-am avut sub conducerea URSS, atunci acest teren este în proprietatea statului. Urmau să construiască un aeroport acolo de două ori, dar expertiza a arătat clar că acest lucru este interzis”, a declarat Anatolii Topal pentru Nokta.

Edilul susține că, anterior, expertizele efectuate au interzis construcția unui aeroport pe terenul fostului aerodrom din Ceadîr-Lunga din cauza apropierii de granița cu Ucraina și a războiului din țara vecină.

„În astfel de cazuri este necesară și aprobarea statului vecin. Și, în al doilea rând, pentru că acum există război pe teritoriul Ucrainei”, a concis alesul local.

Amintim că bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat pe 18 septembrie că a discutat cu un investitor turc, identitatea căruia nu a dezvăluit-o, despre construirea unui aeroport în orașul Ceadîr-Lunga. Guvernatoarea a declarat că în prezent se pregătesc documentele privind terenul unde va fi construit aeroportul, iar dacă lotul de pământ va fi înregistrat, „misteriosul” investitor ar urma să înceapă proiectarea obiectivului de transport în 3-4 luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu/Facebook

Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România: „Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia?”

Republica Moldova marchează, pe 27 martie, 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, iar conducerea țării a transmis mesaje în care a subliniat despre importanța istorică și simbolică a acestui eveniment pentru identitatea națională și parcursul european. Președinta Maia Sandu a declarat că Unirea din 1918 a reprezentat „o reîntoarcere vitală în familie”, după o perioadă îndelungată de ocupație a Imperiului Rus, care a încercat să șteargă identitatea și limba populației dintre Prut și Nistru.

„Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia acel act istoric?  Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, a menționat șefa statului.

Președinta a evidențiat că chiar dacă Republica Moldova și România sunt deja state separate, Bucureștiul a acordat sprijin constant țării noastre.

„Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, a adăugat Maia Sandu.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat Unirea drept „un act de voință națională” și un reper al demnității și aspirațiilor comune. Acesta a remarcat sprijinul oferit de România în momente dificile, inclusiv în timpul pandemiei, în contextul războiului din regiune și al crizelor energetice.

În ultimii ani, fiecare dintre noi a simțit sprijinul constant al României. România ne-a fost alături în timpul pandemiei, ne este alături de mai bine de patru ani, de când avem război la hotar, ne sprijină atunci când suntem lăsați în frig și în beznă, ne susține în parcursul nostru european și a intervenit prompt în ajutor zilele trecute, când râul Nistru a fost poluat în urma agresiunii ruse. Cel mai bun mod de a onora acel moment istoric este să întărim legăturile dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. Și asta facem!”, a precizat speakerul.

Mesaj a transmis și prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a subliniat că apropierea dintre cele două state este vizibilă prin proiecte concrete, de la infrastructură la cooperare economică și sprijin pentru integrarea europeană.

„România rămâne cel mai statornic și de încredere partener al Republicii Moldova. Vorbim aceeași limbă, împărtășim aceleași valori și tradiții și construim împreună un viitor în pace și prosperitate. Cea mai înălțătoare formă de a onora Ziua Unirii Basarabiei cu România este să continuăm munca începută: să fortificăm relațiile noastre economice, să asigurăm independența energetică a țării și să ne asigurăm că viitorul copiilor noștri este unul al libertății, într-o familie europeană unită”, a declarat Munteanu.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: