Captură video

Ceban cere intervenția Guvernului, după ce o fetiță de 13 ani a decedat în Hotelul Național: „Să facem împreună ceva”

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că instituția pe care o conduce nu poate asigura securitatea pe teritoriul clădirii fostului Hotel Național, pentru că este proprietate privată. Acesta a făcut apel la Guvern să caute soluții pentru a obliga proprietarii clădirilor private abandonate să asigure pază. Precizările au fost făcute în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei din 10 noiembrie, după cazul tragic în care o adolescentă și-a pierdut viața în incinta acestui imobil părăsit.

Ion Ceban a declarat că Primăria Chișinău nu poate acționa în raport cu clădirea fostului Hotel Național, fiindcă aceasta este proprietate privată. „De aceea, solicit Guvernului Republicii Moldova să facem împreună ceva în această privință. Atunci când este vorba despre clădirile publice care aparțin statului să fie amplasată pază și să nu se permită accesul în interiorul acestor clădiri. Iar cât privește clădirile private să fie găsite o soluție legală pentru a obliga proprietarii să asigure paza sau alte mecanisme de siguranță. Și chem în acest context pe toată lumea la conștientizare, să fie găsite aceste soluții la modul practic și la modul real. Și să fie luate măsuri neîntârziat, pentru că este vorba, în primul rând, de siguranța copiilor”, a spus edilul.

La rândul său, șefa Direcției municipale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Svetlana Dogotaru, a menționat că, anterior, autoritățile naționale au demarat o procedură de declarare a clădirii ex-hotelului drept monument de importanță națională, dar și o procedură de întoarcere a imobilului către stat.

Procedurile pe care le-au demarat autoritățile prevăd următorul lucru: că odată inclusă în listă, clădirea se supune acelorași rigori ca și un monument deja clasat prin toate deciziile autorităților responsabile. Acum, chiar dacă proprietarul și-ar dori să facă în această clădire – nu neapărat demolare, orice intervenție – trebuie să o coordoneze cu Ministerul Culturii, dar nu doar atât. Procedura de clasare a unui monument prevede negocieri cu proprietarul pentru a concretiza, sau clădirea este naționalizată, deci răscumpărată de la proprietar odată ce-l incluzi și-i pui condiții speciale, sau participare prin programe de susținere a acestei clădiri pentru a fi păstrată ca și patrimoniu.

Din câte cunoaștem noi, nici Ministerul Culturii, nici APP nu au făcut nimic, nu există niciun program și nicio acțiune pentru păstrarea patrimoniului respectiv. Responsabilitatea pentru tot ceea ce se întâmplă într-o clădire o poartă proprietarul, dar în cazul dat și statul, odată ce include anumite procese de protejare din punct de vedere patrimonial sau de retrocedare privind procedura de nerecunoaștere a acelui contract de investiții care a fost semnat anterior”, a adăugat Dogotaru.

Guvernul nu a comentat, deocamdată, afirmațiile celor doi funcționari.

Amintim că, în seara de 6 noiembrie, o fetiță de 13 ani a fost găsită decedată în clădirea fostului Hotel Național. Potrivit poliției, s-a stabilit preliminar că adolescenta a căzut de la înălțime. Mama copilei a sesizat dispariția copilei în jurul orei 20:20, după ce nu a mai revenit acasă după ore, iar circa 40 de minute mai târziu oamenii legii au depistat trupul neînsuflețit.

În pofida tragediei, adolescenții continuă să frecventeze clădirea părăsită. În seara de 7 noiembrie, un jurnalist NM a surprins imagini video cu câțiva tineri la balconul imobilului.

***

Hotelul Național a fost privatizat pentru a doua oară în anul 2006, firma câștigătoare a concursului investițional fiind întreprinderea cu capital străin „Alfa-Engineering”, care s-a obligat să facă investiții în valoare de 33 milioane de dolari pentru reconstrucția hotelului și să-l transforme într-un hotel de cinci stele. Reconstrucția urma să fie finisată doi ani mai târziu, însă nu a mai fost realizată.

În august 2020, proprietarul clădirii a primit autorizația de demolare a edificiului, iar în martie 2021 a fost propusă demolarea edificiului în detrimentul construcției unui complexul multifuncțional. Pe 20 mai 2022 a început să fie construit un gard în jurul Hotelului, în spațiul public apărând informații potrivit cărora clădirea ar urma să fie demolată. Mai târziu, primarul Ion Ceban a retras, totuși, companiei Moldova-Tur, care deține hotelul, autorizația de demolare acordată în vara anului 2021, din cauza „încălcărilor depistate la fața locului”.

Pe 11 iulie 2022, Primăria municipiului Chișinău s-a adresat Ministerului Culturii cu solicitarea de a include clădirea Hotelului Național în registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

În februarie 2024, directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat că instituția pe care o conduce a depus o plângere la Centrul Național Anticorupție, după ce a găsit noi dovezi despre procesul de privatizare a fostului hotel. El a declarat că autoritățile vor încerca să readucă clădirea în proprietatea statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

freepik.com

Moldova scapă de gunoiști? Unde vor apărea centre de reciclare și cum ne vor schimba viața (ANALIZĂ)

Aproape toți locuitorii Republicii Moldova susțin crearea centrelor zonale de gestionare a deșeurilor, care urmează să deservească toate localitățile din țară. În mai multe regiuni a început deja modernizarea sistemului de colectare și reciclare a deșeurilor. NewsMaker explică în ce stadiu se află implementarea sistemului național de gestionare a deșeurilor solide și ce costuri implică acest proces.

Conform unui sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS Research, 96,4% dintre locuitorii Moldovei sunt de acord sau complet de acord cu necesitatea de a crea în toată țara centre zonale de gestionare a deșeurilor pentru deservirea tuturor localităților. Doar 0,8% dintre respondenți sunt categoric împotrivă. Cea mai mare susținere a fost înregistrată în centrul țării (97,1%) și la Chișinău (97%), puțin mai mică — în nord (95,8%) și sud (95,5%).

Prima inițiativă de amploare în domeniul gestionării deșeurilor solide în Moldova a fost lansată în anul 2023. Proiectul prevede modernizarea întregii infrastructuri de gestionare a deșeurilor: achiziția de tehnică și echipamente pentru transportare, sortare, reciclare și compostare, lichidarea gropilor de gunoi neautorizate și construcția de poligoane regionale în conformitate cu standardele UE.

Stație modernă de transfer în locul gropii de gunoi de la Ciocana

În anul 2024, în capitală a început implementarea proiectului „Deșeuri solide Chișinău”. Acesta prevede închiderea și recultivarea gropii de gunoi de la Ciocana și construcția unei stații de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor menajere. Bugetul total al proiectului este de aproape 26 milioane de euro. Finanțarea este asigurată de primăria capitalei, guvernul Moldovei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul Parteneriatului Est-European pentru Eficiență Energetică și Ecologie.

Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a declarat pentru NM că, înainte de începerea lucrărilor la Chișinău, au fost analizate riscurile și au fost elaborate măsuri pentru minimizarea impactului ecologic și social în timpul recultivării gropii de gunoi. „Centrul de Sănătate Publică al Chișinăului a emis un aviz pozitiv pentru efectuarea lucrărilor, cu condiția respectării normelor sanitare. Groapa de gunoi a fost închisă în conformitate cu regulamentul de depozitare a deșeurilor și cu participarea tuturor părților interesate”, a adăugat Grigore Stratulat.

Finalizarea lucrărilor este planificată pentru prima jumătate a anului 2026, iar stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor menajere urmează să fie construită până în februarie 2027.

Centre de prelucrare a deșeurilor: unde vor fi construite

În cadrul proiectului de stat „Deșeurile solide în Moldova”, în capitală va fi construit un centru de prelucrare mecanică și biologică. În plus, în zona RMD-4 — care include Chișinăul cu suburbiile, precum și raioanele Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi și Orhei — va apărea încă un centru de prelucrare a deșeurilor și de gestionare ecologică, dotat cu echipamente pentru colectarea și epurarea filtratului.

Grigore Stratulat a comunicat că al doilea centru va fi construit în satul Șerpeni din raionul Anenii Noi. „El este necesar pentru formarea treptată a unui sistem eficient de colectare, prelucrare și gestionare a deșeurilor, astfel încât fiecare locuitor să poată trăi într-un mediu mai curat și mai sigur”, a explicat el.

Cum va funcționa centrul de prelucrare a deșeurilor

Ministerul Mediului a precizat că centrul de prelucrare a gunoiului din Chișinău va fi primul proiect de acest gen la nivel național. Autoritățile consideră că acesta este o parte importantă a sistemului modern de gestionare a deșeurilor urbane. Centrul va sorta și va prelucra gunoiul, inclusiv materialele biodegradabile și secundare provenite din deșeurile menajere mixte.

Grigore Stratulat a explicat că centrul va combina două direcții de procesare a deșeurilor: mecanică — care include sortarea, separarea și mărunțirea — și biologică. „Centrul va sorta deșeurile în funcție de dimensiune, va separa metalele feroase și neferoase, va mărunți și granula deșeurile pentru a simplifica prelucrarea ulterioară, iar apoi va separa fracțiile ușoare și grele pentru a extrage plasticul, hârtia, sticla și alte materiale grele”, a relatat el.

Centrul de prelucrare a deșeurilor va putea recicla până la 70% din materialele secundare și până la 30% din deșeurile biodegradabile. Aceasta va permite reducerea volumului total al deșeurilor cu 50%, iar a proporției substanțelor biodegradabile — până la 75% din nivelul inițial, corespundând pe deplin standardelor ecologice.

Grigore Stratulat a menționat că nivelul de reciclare a deșeurilor în țară este în prezent extrem de scăzut: în anul 2021 au fost reciclate doar 3% din plastic, 7% din hârtie și 33% din sticlă. „Pentru a atinge 50% reciclare la nivelul întregului sistem, sunt necesare măsuri suplimentare de politică și infrastructură: colectarea separată a gunoiului, funcționarea deplină a mecanismului răspunderii extinse a producătorului, dezvoltarea pieței materialelor reciclate și desfășurarea campaniilor de informare”, a spus el.

Secretarul de stat a adăugat că una dintre principalele sarcini ale autorităților este implementarea principiului economiei circulare în gestionarea deșeurilor, ceea ce va aduce atât beneficii financiare, cât și avantaje ecologice semnificative. „Economia circulară stimulează inovațiile în tehnologiile de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor, sprijină dezvoltarea pieței materialelor reciclate și creează noi oportunități economice pentru operatorii din domeniu. În contextul apropierii Moldovei de standardele europene, aplicarea principiului circularității devine esențială pentru atingerea obiectivelor ecologice și îmbunătățirea calității vieții populației”, a mai precizat Grigore Stratulat.

Cine se va ocupa de prelucrarea deșeurilor

Stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor menajere din Chișinău va fi administrată de întreprinderea municipală RegiaAutosalubritate, care va sorta deșeurile provenite din localitățile pe care le deservește. Centrul de prelucrare a deșeurilor va fi administrat de un operator regional.

Ministerul Mediului nu a precizat numărul de angajați care vor lucra în centrele de prelucrare a deșeurilor. Totodată, a precizat că activitatea lor va fi organizată în schimburi pentru a asigura funcționarea continuă a centrelor.

Ce va fi în alte zone

În cadrul proiectului „Deșeurile solide în Moldova”, în alte trei zone se planifică construirea unor stații de transfer, poligoane cu membrană de hidroizolare, sisteme de colectare și epurare a filtratului și de valorificare a biogazului, precum și platforme pentru depozitarea deșeurilor. Este vorba despre zonele RMD-1 (Cahul, Cantemir, Taraclia, Găgăuzia), RMD-5 (Ungheni, Călărași, Nisporeni) și RMD-8 (Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni).

Costul exact și termenele de realizare a tuturor proiectelor nu au fost încă determinate. Pentru construcția centrelor de prelucrare a deșeurilor din zona RMD-4 este necesară aprobarea și transmiterea în proprietatea statului a terenurilor. În plus, pentru toate proiectele urmează să fie elaborat studiul de fezabilitate tehnico-economică. Termenul general de finalizare a proiectelor pentru zonele RMD-1, RMD-5 și RMD-8 este anul 2029, iar bugetul constituie aproximativ 200 de milioane de euro.

NewsMaker a pregătit acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: