Captură video

Ceban cere intervenția Guvernului, după ce o fetiță de 13 ani a decedat în Hotelul Național: „Să facem împreună ceva”

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că instituția pe care o conduce nu poate asigura securitatea pe teritoriul clădirii fostului Hotel Național, pentru că este proprietate privată. Acesta a făcut apel la Guvern să caute soluții pentru a obliga proprietarii clădirilor private abandonate să asigure pază. Precizările au fost făcute în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei din 10 noiembrie, după cazul tragic în care o adolescentă și-a pierdut viața în incinta acestui imobil părăsit.

Ion Ceban a declarat că Primăria Chișinău nu poate acționa în raport cu clădirea fostului Hotel Național, fiindcă aceasta este proprietate privată. „De aceea, solicit Guvernului Republicii Moldova să facem împreună ceva în această privință. Atunci când este vorba despre clădirile publice care aparțin statului să fie amplasată pază și să nu se permită accesul în interiorul acestor clădiri. Iar cât privește clădirile private să fie găsite o soluție legală pentru a obliga proprietarii să asigure paza sau alte mecanisme de siguranță. Și chem în acest context pe toată lumea la conștientizare, să fie găsite aceste soluții la modul practic și la modul real. Și să fie luate măsuri neîntârziat, pentru că este vorba, în primul rând, de siguranța copiilor”, a spus edilul.

La rândul său, șefa Direcției municipale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Svetlana Dogotaru, a menționat că, anterior, autoritățile naționale au demarat o procedură de declarare a clădirii ex-hotelului drept monument de importanță națională, dar și o procedură de întoarcere a imobilului către stat.

Procedurile pe care le-au demarat autoritățile prevăd următorul lucru: că odată inclusă în listă, clădirea se supune acelorași rigori ca și un monument deja clasat prin toate deciziile autorităților responsabile. Acum, chiar dacă proprietarul și-ar dori să facă în această clădire – nu neapărat demolare, orice intervenție – trebuie să o coordoneze cu Ministerul Culturii, dar nu doar atât. Procedura de clasare a unui monument prevede negocieri cu proprietarul pentru a concretiza, sau clădirea este naționalizată, deci răscumpărată de la proprietar odată ce-l incluzi și-i pui condiții speciale, sau participare prin programe de susținere a acestei clădiri pentru a fi păstrată ca și patrimoniu.

Din câte cunoaștem noi, nici Ministerul Culturii, nici APP nu au făcut nimic, nu există niciun program și nicio acțiune pentru păstrarea patrimoniului respectiv. Responsabilitatea pentru tot ceea ce se întâmplă într-o clădire o poartă proprietarul, dar în cazul dat și statul, odată ce include anumite procese de protejare din punct de vedere patrimonial sau de retrocedare privind procedura de nerecunoaștere a acelui contract de investiții care a fost semnat anterior”, a adăugat Dogotaru.

Guvernul nu a comentat, deocamdată, afirmațiile celor doi funcționari.

Amintim că, în seara de 6 noiembrie, o fetiță de 13 ani a fost găsită decedată în clădirea fostului Hotel Național. Potrivit poliției, s-a stabilit preliminar că adolescenta a căzut de la înălțime. Mama copilei a sesizat dispariția copilei în jurul orei 20:20, după ce nu a mai revenit acasă după ore, iar circa 40 de minute mai târziu oamenii legii au depistat trupul neînsuflețit.

În pofida tragediei, adolescenții continuă să frecventeze clădirea părăsită. În seara de 7 noiembrie, un jurnalist NM a surprins imagini video cu câțiva tineri la balconul imobilului.

***

Hotelul Național a fost privatizat pentru a doua oară în anul 2006, firma câștigătoare a concursului investițional fiind întreprinderea cu capital străin „Alfa-Engineering”, care s-a obligat să facă investiții în valoare de 33 milioane de dolari pentru reconstrucția hotelului și să-l transforme într-un hotel de cinci stele. Reconstrucția urma să fie finisată doi ani mai târziu, însă nu a mai fost realizată.

În august 2020, proprietarul clădirii a primit autorizația de demolare a edificiului, iar în martie 2021 a fost propusă demolarea edificiului în detrimentul construcției unui complexul multifuncțional. Pe 20 mai 2022 a început să fie construit un gard în jurul Hotelului, în spațiul public apărând informații potrivit cărora clădirea ar urma să fie demolată. Mai târziu, primarul Ion Ceban a retras, totuși, companiei Moldova-Tur, care deține hotelul, autorizația de demolare acordată în vara anului 2021, din cauza „încălcărilor depistate la fața locului”.

Pe 11 iulie 2022, Primăria municipiului Chișinău s-a adresat Ministerului Culturii cu solicitarea de a include clădirea Hotelului Național în registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.

În februarie 2024, directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat că instituția pe care o conduce a depus o plângere la Centrul Național Anticorupție, după ce a găsit noi dovezi despre procesul de privatizare a fostului hotel. El a declarat că autoritățile vor încerca să readucă clădirea în proprietatea statului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bizlaw.md/imagine simbol

Proiectul privind energia regenerabilă, retras de pe agenda Parlamentului. Reacția Ministerului Energiei la criticile președintelui asociației producătorilor

Proiectul de lege privind eficientizarea procesului de autorizare a producerii energiei din surse regenerabile a fost retras temporar de pe ordinea de zi a Parlamentului, înainte de examinarea în prima lectură. Decizia vine după ce mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri și-au exprimat îngrijorările în cadrul consultărilor publice, iar președintele Asociației Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică, Eugen Gîrlea, a avertizat că proiectul ar putea favoriza câștigătorii licitațiilor organizate de stat. Ministerul Energiei respinge acuzațiile și susține că licitațiile au rolul de a preveni acordarea discreționară a unor avantaje.

Retragerea proiectului de pe ordinea de zi a fost solicitată pe 17 septembrie, în plen, de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Marcel Spatari: „Era planificat pentru lectura întâi pentru această săptămână. Marți au avut loc consultări publice și în timpul consultărilor mai mulți reprezentanți ai mediului afaceri, ai operatorilor au solicitat să examinăm mai mult timp. Ei afirmă că ar avea anumite îngrijorări pe marginea acestui proiect de lege, de aceea comisia și-a luat încă o săptămână ca să examineze proiectul înainte de lectura întâi”.

Decizia a fost salutată de Eugen Gîrlea, președintele Asociației Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică. Cu două zile mai devreme, în cadrul consultărilor publice, acesta solicitase ca proiectul să fie discutat mai amplu înainte de vot.

Într-o reacție publicată pe 15 septembrie, după consultările de la Parlament, Gîrlea a scris pe rețele că deși trei asociații de profil au semnalat mai multe riscuri, nu ar fi primit răspunsuri directe la întrebările formulate. Acesta spune că nu contestă nici crearea Zonelor de Accelerare pentru Energie Regenerabilă (ZAR), nici licitațiile organizate de stat, însă critică legarea celor două mecanisme.

„Contestăm ideea că cele două trebuie lipite una de alta astfel încât o zonă creată pentru accelerarea energiei regenerabile să ajungă, în practică, o zonă pentru accelerarea unei anumite categorii de proiecte selectate de stat”, a scris Gîrlea pe rețele.

În opinia sa, dacă statul va putea desemna drept ZAR cele mai avantajoase zone pentru producerea energiei eoliene și solare, există riscul ca terenurile și o parte din accesul la rețea să fie rezervate proiectelor selectate prin licitații.

„ZAR trebuie să fie pentru toți investitorii care îndeplinesc condițiile, nu doar pentru cei selectați printr-o anumită schemă de sprijin. Licitația trebuie să aloce sprijinul, nu teritoriul. Iar statul trebuie să construiască rețeaua, flexibilitatea și regulile unei piețe funcționale – nu să decidă în locul pieței fiecare proiect care merită să existe. Pentru mine principiul este foarte simplu: statul trebuie să accelereze piața, nu să o înlocuiască”, explică Gîrlea.

Gîrlea a criticat, totodată, modul în care s-au desfășurat consultările. Potrivit lui, proiectul a fost prezentat în aprilie, a trecut prin mai multe etape de avizare, iar ulterior a fost aprobat de Guvern și transmis rapid Parlamentului.

Pe 17 septembrie, Gîrlea a salutat retragerea temporară a proiectului de pe ordinea de zi: „În calitate de președinte al Asociației, dar și de cetățean care crede în democrație, salut și apreciez această decizie”.

Reacția Ministerului Energiei: „Se încercă inducerea în eroare a opiniei publice”

Într-un răspuns pentru NewsMaker, semnat de secretara de stat Carolina Novac, Ministerul Energiei respinge acuzațiile privind lipsa transparenței: „Se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice”.

Ministerul susține că proiectul a fost consultat în mai multe etape, începând cu 10 martie, inclusiv cu asociațiile producătorilor de energie regenerabilă. Potrivit instituției, asociația condusă de Eugen Gîrlea a transmis un aviz actualizat pe 4 iulie, care a fost inclus în tabelul de sinteză a obiecțiilor și propunerilor. Setul de acte definitivat pentru promovarea proiectului în Guvern a fost publicat pe 11 august, cu aproape o lună înainte de aprobarea acestuia de către Executiv, pe 9 septembrie.

Referitor la acuzația privind favorizarea câștigătorilor licitațiilor, Ministerul susține că proiectul prevede beneficii pentru toți dezvoltatorii din sector, indiferent dacă beneficiază sau nu de scheme de sprijin.

„Ținem să precizăm că proiectul de lege vine cu un set comprehensiv de beneficii care sunt acordate tuturor dezvoltatorilor de proiecte în domeniul regenerabilelor, atât pentru populație, cât și pentru mediul de afaceri, indiferent dacă aceștia sunt sau nu beneficiari sau potențiali beneficiari de scheme sau mecanisme de sprijin”, precizează Ministerul.

Printre acestea, instituția enumeră crearea unui set național de date aferent resurselor energetice, integrarea procesului de autorizare în portalul guvernamental EVO, stabilirea unor termene totale de autorizare și dezvoltarea pieței biocarburanților.

Ministerul precizează însă că beneficiile și drepturile aferente statutului de producător eligibil sunt acordate doar câștigătorilor licitațiilor organizate în acest scop.

„Producătorii de energie electrică din surse regenerabile beneficiază de drepturile și garanțiile oferite de lege. Totodată, beneficiile și drepturile oferite de statutul de producător eligibil sunt acordate doar câștigătorilor licitațiilor organizate în acest sens”, se mai arată în răspuns.

Potrivit Ministerului, proiectul prevede pentru potențialii dezvoltatori mai multe beneficii, printre care statutul de utilitate publică, dreptul de servitute pentru construcția și întreținerea centralelor și instalațiilor de racordare, precum și asigurarea posibilității de racordare.

Instituția explică faptul că transferarea dreptului de dezvoltare a unui proiect într-o zonă de accelerare îi poate oferi operatorului un avantaj economic, prin reducerea costurilor și riscurilor pe care le-ar suporta în condiții normale de piață. Potrivit Ministerului, acest avantaj se încadrează în noțiunea de ajutor de stat.

Întrebat ce garanții există pentru a preveni rezervarea celor mai avantajoase terenuri și capacități de racordare pentru anumite companii sau categorii de producători, Ministerul Energiei a invocat actualul cadru legal.

„Proiectul de modificare a legii stabilește dreptul, nu obligația Guvernului de a aproba zone de accelerare a proiectelor regenerabile, drept mecanism nou de acordare a ajutorului de stat în domeniul promovării energiei din surse regenerabile”, a precizat instituția.

Ministerul a adăugat că limitele de capacitate destinate producătorilor eligibili mari sunt stabilite de Guvern printr-un proces decizional separat. Potrivit instituției, acest mecanism urmărește să ofere predictibilitate privind gradul de intervenție a statului, impactul asupra concurenței și nivelul de asigurare a securității energetice.

„Prin urmare, cadrul normativ existent stabilește o succesiune a deciziilor Guvernului, care eventual vor avea drept efect acordarea unui ajutor de stat pentru dezvoltarea producerii de energie electrică din surse regenerabile prin intermediul unei scheme de sprijin. Proiectul de lege nu modifică această structură, ci doar oferă un cadru conex, compatibil cu cerințele general aplicabile în vigoare”, se mai arată în răspunsul Ministerului Energiei pentru NewsMaker.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: