Telegram/ Zelenskiy Official

Zelenski, scrisoare deschisă către Putin: „Vă propun o întâlnire”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, i-a adresat joi, 4 iunie, o scrisoare deschisă omologului său rus, Vladimir Putin, în care îl îndeamnă să pună capăt războiului. Oficialul i-a propus o întâlnire directă pentru a discuta despre încheierea conflictului militar.

Vladimir Zelenski menționează în scrisoare că cetățenii ruși au obosit de război și că resursele Kremlinului pentru continuarea conflictului „se reduc semnificativ”. Potrivit lui, datele părții ucrainene arată că, în mai, armata Rusiei a suferit pierderi de 30 000 de soldați. 63% dintre pierderile de pe câmpul de luptă sunt morți, iar 37% sunt răniți, a precizat liderul ucrainean.

Nu este ca și cum noi, în Ucraina, ne-am preocupa de soarta soldaților ruși după tot ceea ce războiul dumneavoastră a adus țării noastre. Dar îmi pasă de ucraineni. Ne pierdem oamenii, iar fiecare pierdere este dureroasă pentru noi. Chiar și atunci când raportul dintre pierderile ucrainene și cele rusești este de unu la cinci sau unu la șase, acest lucru contează enorm”, a menționat președintele Zelenski.

Totodată, liderul de la Kiev a afirmat că dispune de informații potrivit cărora Putin analizează posibilitatea prelungirii războiului în următorii doi ani.

Am văzut rapoarte de informații care arată că luați în calcul planuri pentru continuarea războiului până în 2027 și 2028. Știm, de asemenea, că sperați ca rachetele balistice să obțină ceea ce toate celelalte mijloace nu au reușit. Doriți să atrageți Belarusul și mai profund în acest război, iar noi suntem obligați să ne pregătim și pentru această posibilitate. Vedem că încercați să puneți la cale ceva în jurul Transnistriei. Propagandiștii dumneavoastră amenință, într-o formă sau alta, fiecare țară vecină cu Rusia. Chiar doriți să treceți prin toate acestea?”, a spus liderul de la Kiev.

Președintele Ucrainei i-a propus lui Vladimir Putin să înceapă discuții directe privind încetarea războiului.

Vedem că Statele Unite ale Americii sunt concentrate în totalitate asupra problemei Iranului și ar fi greșit să așteptăm pur și simplu până când războiul din Europa va reveni în centrul atenției lor. Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi — și dumneavoastră. Vă propun o întâlnire”, a spus el.

Vladimir Zelenski a sugerat ca locații pentru o potențială întâlnire Elveția, Turcia sau țările arabe, care de-a lungul timpului au servit drept locații de discuții pentru rezolvarea conflictelor.

La formatul bilateral care urmează să fie creat între noi s-ar putea alătura și alți participanți agreați. Întrucât războiul are loc în Europa, iar Ucraina are nevoie de garanții de securitate, în timp ce și dumneavoastră căutați garanții pentru propria securitate, ar fi logic să fie implicați cei care pot servi cu adevărat drept garanți. Credem că Europa trebuie să facă parte din acest proces — cei care au cu adevărat capacitatea de a influența situația. De asemenea, credem că Statele Unite trebuie să facă parte din proces. Acest lucru ar putea contribui la construirea unei noi arhitecturi de securitate pentru partea noastră de lume”, a adăugat oficialul.

Vladimir Zelenski a mai spus că Ucraina este deschisă pentru un armistițiu pe durata negocierilor de pace. Totodată, președintele a menționat că țara sa este pregătită și pentru un schimb complet de prizonieri de război, care, potrivit lui, ar putea deveni „un bun preludiu pentru încheierea războiului”.

Dacă nu veți ajunge personal la concluzia că este timpul să puneți capăt acestui război, Ucraina va continua să lupte pentru existența sa. Vom avea pe cei care ne susțin. Dar și dumneavoastră va trebui să luptați mult mai greu pentru propria existență — nu pentru cea a Rusiei, ci pentru a dumneavoastră. Și aceasta nu este o amenințare din partea mea sau a Ucrainei. Este un fapt al istoriei Rusiei pe care îl cunoașteți foarte bine: atunci când Rusia obosește, vine schimbarea. Noi putem contribui la această oboseală”, a subliniat președintele.

Amintim că invazia Federației Ruse la scară largă în Ucraina a început pe 24 februarie 2022, la ordinul lui Vladimir Putin.

De la declanșarea agresiunii militare, armata rusă a ocupat parțial regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Pe 30 septembrie 2022, Vladimir Putin a semnat decretul privind anexarea celor patru regiuni ucrainene, deși armata rusă nu controlează nici în prezent integral teritoriul acestora.

După ce Donald Trump și-a început al doilea mandat de președinte al SUA, în ianuarie 2025, Washingtonul a intensificat eforturile diplomatice pentru a pune capăt războiului, fiind organizate mai multe runde de negocieri. Discuțiile nu au produs însă rezultate semnificative, cu excepția unor schimburi de prizonieri de război.

Iar din februarie 2026, când SUA și Israelul au început un război împotriva Iranului, negocierile dintre Ucraina și Rusia mediate de Washington au intrat în impas.

Între timp, cel mai complicat subiect pentru încheierea conflictului militar rămâne problema teritorială. Moscova cere recunoașterea controlului asupra regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson și retragerea forțelor ucrainene din întreg teritoriul acestora, inclusiv din zone care nu sunt controlate de trupele ruse, în timp ce autoritățile ucrainene refuză orice cedări teritoriale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: