screenshot

Ceban, după ce poliția a solicitat acces la camerele video în lupta cu drogurile: „Nu acolo caută. Ne vom gândi”

Poliția solicită acces la camerele Primăriei de șase ani, invocând diferite subiecte. Declarația a fost făcută pe 16 martie de edilul Ion Ceban, la ședința operativă a serviciilor Primăriei, în reacție la solicitările Inspectoratului General al Poliției (IGP) de a oferi acces la sistemul de monitorizare video pentru a preveni inclusiv traficul și consumul de droguri. Ceban a spus că oamenii legii „nu acolo caută” și că, „dacă asta este scuza pentru inacțiune”, autoritățile locale vor analiza. „Sper că, la o săptămână după ce o să le dăm acces la aceste camere, o să se rezolve întrebarea”, a adăugat el, acuzând totodată poliția că ar proteja traficanții de droguri. NM a solicitat o reacție de la IGP.

În timpul ședinței, Ceban a spus că poliția solicită acces la camerele de luat vederi de aproximativ șase ani.

„De fiecare dată invocă diferite subiecte. Deci, eu să înțeleg că astăzi poliției îi încurcă să lupte cu traficanții de droguri, cu criminalii, acele camere de luat vederi, care sunt la balanța Primăriei în subterane și prin parcuri. (…) Noi n-avem nicio problemă să-i ajutăm în acest sens sau oricare alt sens. (…) Noi îi ajutăm permanent, doar că ei nu acolo caută. (…) Astăzi, problema drogurilor este una foarte gravă. Dacă ea se rezumă doar la camerele de luat vederi a Primăriei municipiului Chișinău, care sunt puține, și dacă asta este scuza pentru inacțiunea poliției, a organelor de drept, noi ne vom gândi și vom acționa împreună. Eu sper că, la o săptămână după ce o să le dăm acces la aceste camere, o să se rezolve întrebarea”, a declarat Ceban.

Ulterior, primarul a acuzat poliția că ar proteja traficanții de droguri. „Repet, am înțeles că problema drogurilor se rezumă în camerele Primăriei. De asta, poliția nu poate prinde traficanții, cu care este într-o bună colaborare. (…) Poliția, astăzi, protejează traficanții de droguri, să fie foarte clar: nu camerele de vederi de la Primărie”, a adăugat Ceban.

NewsMaker a solicitat, în acest sens, un comentariu de la reprezentanții Inspectoratului General al Poliției.

Ce a solicitat IGP

Pe 13 martie, IGP a anunțat că a transmis două demersuri către Primăria Chișinău, prin care a solicitat acces online la sistemul de monitorizare video a spațiilor publice aflate în gestiunea autorității publice locale și a subdiviziunilor acesteia. Potrivit IGP, măsura solicitată face parte din acțiunile poliției de combatere și prevenire a traficului și consumului de droguri, precum și din măsurile destinate menținerii ordinii publice și consolidării climatului de siguranță. IGP a adăugat că, prin această măsură, se va spori capacitatea autorităților de a interveni prompt și eficient în diverse situații. În același timp, IGP a precizat că, până la data de 13 martie, nu a primit niciun răspuns oficial la aceste demersuri.

De asemenea, IGP recomanda Primăriei să instaleze sisteme de supraveghere video în instituțiile de învățământ, cu posibilitatea acordării accesului la monitorizare pentru poliție.

Menționăm că, în aceeași zi, înainte de anunțul IGP, Ion Ceban a spus că contrabanda, vânzarea și consumul de droguri, mai ales în rândul tinerilor, au luat amploare. Tot atunci, el declara că minorii rămân în pericol „atât timp cât nu există, la nivel de stat, acțiuni ferme și sistemice”.

***

Amintim că, în noiembrie 2025, Ion Ceban a solicitat autorităților centrale să introducă stare de urgență privind vânzarea și consumul drogurilor în Republica Moldova. Totodată, el a anunțat că, la nivel municipal, autoritățile elaborează un plan de prevenție a consumului de narcotice.

Pe 10 decembrie 2025, Ion Ceban a propus introducerea testării pentru consumul de droguri în rândul elevilor, începând cu vârsta de 13 ani, precum și în rândul angajaților. Ulterior, Ceban a acuzat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) de „jocuri murdare”, iar „unele surse media” – că ar răspândi „intenționat minciuni”. Reacția edilului a venit după ce presa și reprezentanți ai guvernării au reflectat și comentat inițiativele sale privind testarea antidrog în școli, precum și solicitările adresate autorităților în legătură cu prezentarea probelor despre războiul hibrid. Ministerul Educației și Ministerul Sănătății au respins testarea antidrog în școli, propusă de Ceban.

Pe 13 martie, Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne au anunțat că profesorii și asistenții medicali din școlile din Moldova vor fi instruiți să depisteze dacă elevii consumă droguri. Totodată, peste 100.000 de elevi din școli, licee și instituții profesional tehnice vor avea lecții dedicate prevenirii consumului de droguri. În același timp, polițiștii își vor intensifica prezența în proximitatea instituțiilor de învățământ.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: