Ceban sfidează Ministerul Educației? Nu vrea camere de filmat la examenele de clasa a IX-a în școlile din Chișinău

UPDATE: Ministrul Dan Perciun a reacționat după ce primarul Capitalei, Ion Ceban, a declarat în cadrul ședinței Primăriei din 19 mai, că Ministerul Educației ar fi cerut instalarea camerelor de supraveghere la examenele de absolvire din clasa a IX-a. Perciun a respins acuzațiile și a precizat că instituția pe care o conduce nu a emis o asemenea solicitare. Mai mult, ministrul l-a calificat pe Ion Ceban drept un „mincinos patologic”, acuzându-l de dezinformare.

Știrea inițială: Primarul capitalei, Ion Ceban, a cerut ca în instituțiile de învățământ din Chișinău să nu fie utilizate camerele de supraveghere în timpul examenelor de absolvire din clasa a IX-a. Ceban a făcut aceste declarații în cadrul ședinței Primăriei din 19 mai, menționând că o astfel de solicitare a venit din partea Ministerului Educației.

„Lăsați copiii și nu-i stresați. Camerele de vedere pe care le-ați procurat să fie utilizate pentru alte necesități. Nu stresați copiii de clasa a IX-a. Chiar vă rog ca acest lucru să fie documentat și transmis instituțiilor. Noi avem încredere în profesori și trebuie să avem încredere și în copiii noștri. Este suficientă monitorizarea din partea profesorilor. Pe teritoriul municipiului Chișinău, camerele de supraveghere la examenele de absolvire din clasa a IX-a nu au ce căuta. Să și le pună Ministerul Educației în cabinete”, a declarat Ion Ceban.

În context, șeful-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău, Andrei Pavaloi, a declarat că nu există o obligație privind supravegherea video a examenelor din clasa a IX-a.

„Într-adevăr, am avut mai multe declarații referitoare la supravegherea examenelor din clasa a IX-a. Respectiv, în planul direcției am stabilit acest lucru ca modalitate de activitate. La moment, sistemul este funcțional. Nu avem o obligație. Respectiv, astăzi, împreună cu colegii, vom lua o decizie în acest sens”, a subliniat Pavaloi în cadrul ședinței.

Pe de altă parte, Ministerul Educației și Cercetării a precizat pentru NewsMaker că nu a instalat camere de supraveghere în instituțiile de învățământ pentru monitorizarea examenelor din acest an.

„Reamintim că examenele din acest an vor fi monitorizate extern de peste 1000 de observatori din partea MEC și Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE). Aceștia au fost selectați din rândul studenților, cadrelor didactice și reprezentanților societății civile și au fost instruiți pentru a se pregăti”, a declarat comunicatoarea MEC, Andreea Vremiș.

Acum o lună, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a declarat în cadrul emisiunii Descifrat” de la Agora, că instalarea camerelor video este la discreția administrației instituției, împreună cu direcțiile municipale sau raionale. „Acest lucru se decide împreună pentru că se alocă surse financiare din bugetul școlii”, a mai adăugat Ivanov.

Amintim că pe 24 martie, de directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a declarat că examenele de absolvire a gimnaziului din 2025 se vor desfășura fără obligativitatea camerelor video în sălile de examen. Declarațiile au fost făcut în cadrul emisiunii Descifrat” de la Agora.

„Instalarea camerelor este permisă, dar nu este o obligație și rămâne decizie la discreția administrației școlilor și fondatorilor”, a precizat Ivanov. Potrivit șefei ANCE, corectitudinea examenelor va fi asigurată prin monitorizare externă în toate instituțiile și prin evaluarea centralizată a testelor în centre din Chișinău.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: