vremuribune.md

CEC a inițiat procedura de validare a mandatului lui Viorel Barda. CV-ul și averea viitorului deputat PAS (DOC)

Comisia Electroală Centrală (CEC) a anunțat, pe 26 august, că ințiază procedura de validare a mandatului de deputat în cazul lui Viorel Barda. Acesta va prelua fotoliul de parlamentar după demisia Zinaidei Popa, care a decis să rămână în funcția de consilier al municipiului Chișinău. Anterior, Barda a fost șef al Direcției 11 din cadrul Direcției Generale pentru Administrarea Clădirilor din Republica Moldova și președinte al Organizației Locale Râșcani PAS.

CEC a luat act de vacanța unui mandat de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, atribuit Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. În conformitate cu prevederile legale, Comisia va propune Curții Constituționale validarea mandatului de deputat candidatului supleant Barda Viorel de pe lista aceluiași partid politic.

Potrivit declarației depuse la CEC, din 1 ianuarie 2019 până pe 31 decembrie 2020, acesta a obținut un venit în mărime de 81,3 mii de lei – salariu. În document se arată că partenera sa de viață lucrează la întreprinderea Mobile SRL, de la care a obținut un venit de aproape 96 de mii de lei. Aceasta a mai declarat și o donație în mărime de 33 400 de euro, o indemnizație de 6 000 de lei de la Primăria comunei Grătiești, precum și suma de 60 000 de lei – locațiune.

Viorel Barda nu deține niciun apartament sau casă, însă a declarat trei autoturisme: un Ford Transit produs în 2000 și cumpărat în 2011 (estimat la suma de 40 de mii de lei), un VAZ din 2001 (estimat la $1000) și o Toyota produsă în 2005 și cumpărată în 2014, în valoare de 6 mii de euro.

De asemenea, viitorul deputat a declarat un depozit bancar în sumă de 33400 de euro.

Conform CV-ului său, între anii 2006 – 2016 – a deținut funcția de administrator, S.C. ,,Cetatea Petrarilor”, iar anterior a fost inspector principal pentru pregătire profesională în cadrul Comisariatului de poliție a sectorului Râșcani. În 2005, Barda a fost lector al catedrei „Procedura penală și criminalistică”, iar în 2004 – inspector principal al secției reurse umane în cadrul Academiei de Poliție ,,Ștefan cel Mare”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: