La Cahul va fi construit un Palat al Justiției. Studiul de fezabilitate – finalizat

La Cahul va fi construit un Palat al Justiției – o nouă formă de organizare a infrastructurii judiciare în regiune, care va reuni Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Sud într-un singur loc. Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă, care prevede edificarea unor noi sedii pentru instanțele din mai multe zone ale țării: Orhei, Cahul, Căușeni și Edineț.

Studiile de fezabilitate pentru aceste locații au fost finalizate recent, iar Agenția pentru Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească (ADJAJ) – instituție aflată în subordinea Ministerului Justiției, responsabilă de organizarea și administrarea activității instanțelor judecătorești, precum și de digitalizarea proceselor din domeniu – a început avansarea procesului de construire a noilor sedii.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, în cazul instanței din Orhei, după aprobarea studiului de fezabilitate, ADJAJ a contractat serviciile pentru elaborarea documentației de proiect. Servicii similare urmează să fie contractate și pentru proiectele de la Căușeni și Cahul. La Cahul este prevăzută construcția unui Palat al Justiției.

Directorul ADJAJ, Dumitru Darea, a precizat că proiectele de construire a unor sedii noi pentru instanțe presupun mai multe etape tehnice și administrative: „Vorbim despre construcții de la zero, care necesită planificare atentă, expertiză și coordonare între mai multe autorități. Fiecare etapă trebuie pregătită corect, pentru ca rezultatul final să fie durabil și funcțional. Finalizarea acestor proiecte se bazează pe colaborarea instituțiilor implicate, iar noi mizăm pe deschiderea tuturor celor vizați”.

Potrivit directorului ADJAJ, obiectivul principal este îmbunătățirea condițiilor în care se desfășoară actul de justiție. Noile sedii sunt menite să asigura spații adecvate pentru ședințele de judecată și condiții mai bune pentru cetățeni și profesioniști.

Proiectele fac parte din Planul de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a celor existente, prin care se implementează Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Ignatiev, după ce mai multe persoane din Transnistria au rămas fără cetățenia R. Moldova: „Acțiuni distructive”

Pretinsul șef al „diplomației” din regiunea transnistreană, Vitalii Ignatiev, consideră că deciziile Chișinăului de a retrage cetățenia Republicii Moldova în cazul mai multor locuitori de pe malul stâng al Nistrului ar avea o „motivație politică” și ar reprezenta o „măsură de presiune”. Negociatorul politic de la Tiraspol califică aceste acțiuni drept „distructive”.

„Consider orice acțiuni împotriva cetățenilor Transnistriei, care au motivație politică, drept măsuri de presiune. Cred că o astfel de calificare există și în dreptul internațional. Prin urmare, vedem în aceasta o anumită presiune asupra transnistrenilor, asupra unor persoane concrete și asupra Transnistriei în ansamblu. Considerăm asemenea acțiuni distructive”, a precizat Ignatiev.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Biroului politici de reintegrare, însă până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns la solicitare.

Menționăm, Ignatiev a făcut declarațiile pentru presa locală la o zi după reluarea negocierilor în formatul „1+1” și la câteva zile după ce nouă persoane din regiune – foști și actuali reprezentanți ai structurilor de putere ale așa-numitei RMN – au rămas fără cetățenie prin decret prezidențial. Președinția a precizat că acestea au săvârșit fapte deosebit de grave, care aduc prejudicii Republicii Moldova.

Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a adăugat că persoanele lipsite de cetățenie au acționat „în interesul unui stat străin, care încalcă neutralitatea țării noastre și poartă un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina”.

NewsMaker a analizat cine sunt cele nouă persoane rămase fără cetățenie, în ce măsură decizia șefei statului, Maia Sandu, ar fi putut influența reuniunea în formatul „1+1” – desfășurată la Tiraspol pe 26 februarie, după o lungă pauză – și ce „nouă tactică” a autorităților constituționale invocă experții – AICI.

Precizăm, în Republica Moldova, retragerea cetățeniei este interzisă dacă persoana  rămâne, în urma acestei decizii, fără nicio altă cetățenie. Totuși, noua Lege „Cu privire la cetățenie”, intrată recent în vigoare, prevede și excepții de la această regulă. Astfel, în cazul săvârșirii unor fapte deosebit de grave care aduc prejudicii Republicii Moldova, cetățenia poate fi retrasă chiar dacă persoana devine apatridă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: