cec.md

CEC: Până la ora 18.00 au votat peste 1,1 mil de alegători. Câți moldoveni au votat peste hotare până acum?

Comisia Electorală Centrală anunță că până la ora 18.00 au votat peste 1, 1 mil de alegători, ceea ce reprezintă o rată de participare de peste 39 la sută. Potrivit datelor preliminare, odată ce rata de participare a depășit 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale, putem spune că alegerile prezidențiale de astăzi pot fi considerate valabile.

În secțiile deschise în străinătate au votat, până la această oră, peste 106 mii de cetățeni cu drept de vot. Au fost deschise fără impedimente toate cele 16 secții de votare în Statele Unite ale Americii și Canada.

Din informațiile deținute de către CEC, cel mai activ s-a votat în secțiile de votare deschise în: Montreuil, Republica Franceză (peste 2 500 alegători), Londra, Marea Britanie (sediul misiunii) (peste 2 5 00 alegători), Londra, Marea Britanie (peste 2 100 de  alegători), Paris, Franța (circa 2000 alegători).

În secțiile de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului s-a înregistrat, până la această oră, o prezență de circa 14 mii de persoane. Cea mai mare prezență a fost înregistrată într-o secție de votare deschisă în or. Rezina (peste 1250 de alegători), în Sănătăuca (rn. Florești – circa 800) și într-o secție din Varnița, rn. Anenii Noi  (peste 720 de alegători). Cea mai mică prezență la urne se atestă în secția de votare deschisă în mun. Bălți (10 persoane), și în secțiile de votare din or. Ștefan Vodă și Coșnița, Dubăsari – până la 30 de alegători în fiecare.

Per general, profilul de vârstă a votanților arată în felul următor: circa 54 la sută dintre alegători sunt femei; iar peste 46 % sunt bărbați. Cei mai activi sunt votanții cu vârsta cuprinsă între 56-70 de ani (circa 35%), cei mai pasivi rămân a fi tinerii, de până la 25 de ani (peste 7% din cei așteptați la votare ce reprezintă această categorie de alegători).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: