cec.md

CEC respinge acuzațiile lansate de PAS și cheamă la calm: „Nu implicați Comisia în jocuri politice”

Comisia Electorală Centrală (CEC) respinge acuzațiile lansate de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu și a deputatului PAS Sergiu Litvinenco. Într-un comunicat publicat pe 16 septembrie, reprezentanții instituției au venit cu explicații privind circulara expediată în ajun partidelor politice.

CEC precizează că prevederile art. 1 din Codul electoral stabilesc că în alegerile parlamentare și locale generale calitatea de concurent electoral o are partidul și blocul electoral care a înaintat candidați la funcțiile elective. În alegerile prezidențiale calitatea de concurent electoral o are doar persoana desemnată pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. În aceste condiții, partidul politic și blocul electoral nu se identifică cu candidatul, iar orice susținere financiară de către un partid politic a candidatului pe care l-a desemnat se efectuează cu respectarea condițiilor aplicabile persoanei juridice, în limita plafonului stabilit, a 12 salarii medii lunare pe economie pentru anul în curs.

„Menționăm că, în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2016, candidatul la funcția de șef al statului, la fel, a avut identitate diferită de partid și bloc electoral, însă plafonul donațiilor la acea etapă, era mult mai mare, până la 400 salarii medii lunare pe economie. Remarcăm faptul că reducerea plafoanelor pentru susținerea financiară a activității partidelor politice și a campaniilor electorale a fost făcută, prin modificarea legislației electorale, în august 2019, la inițiativa partidului politic care astăzi vine cu acuzații nefondate în adresa CEC”, se arată în comunicat.

CEC mai explică că, conform proiectului de lege pentru amendarea Codului electoral (proiectul de lege nr.263/2020), instituția a propus acordarea, partidelor politice și blocurilor electorale care desemnează candidați, calitatea de concurent electoral.

„Totodată, declarațiile potrivit cărora donațiile pot fi făcute doar începând cu data de 1 octombrie sunt false. Contul cu mențiunea „Fond electoral” poate fi deschis și până la înregistrarea concurentului electoral, cu condiția ca orice încasări și cheltuieli de pe acest cont să se facă doar după înregistrarea concurentului electoral. În acest sens, menționăm că cei doi concurenți electorali, deja înregistrați la CEC, pot să deschidă cont la bancă, să primească donații și să efectueze cheltuieli”, se mai arată în declarație.

Referitor la finanțarea campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial, CEC susține că a emis o circulară adresată partidelor politice care „aduce claritate unor norme cuprinse în legislația electorală pe marginea acestui subiect”. 

„Aceasta vine ca rezultat al examinării rapoartelor financiare ale grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova, unde CEC a reținut că a fost admisă depășirea plafoanelor prevăzute de cadrul legal. În contextul celor expuse, CEC cheamă la calm toți subiecții electorali, în special concurenții electorali, instituțiile media și societatea civilă și îi îndeamnă să nu implice Comisia în jocuri politice și să respecte cu strictețe prevederile legale în vederea bunei organizări și desfășurări a scrutinului din 1 noiembrie”, se mai arată în declarația publicată de CEC.

Reacția vine după ce, în cadrul unui briefing din 16 septembrie, PAS a acuzat CEC că, la inițiativa secretarului instituției, fost consilier al președintelui Igor Dodon, Maxim Lebedinschi, a fost adoptată o decizie, conform căreia banii colectați de partidele politice nu pot fi utilizați pentru sprijinul candidaților la alegerile prezidențiale. Maia Sandu și Sergiu Litvinenco au cerut CEC să anuleze decizia și au îndemnat partidele politice să nu permită ca, prin aceste mijloace, Igor Dodon să fie favorizat în cadrul scrutinului prezidențial.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: