cec.md

CEC respinge acuzațiile lansate de PAS și cheamă la calm: „Nu implicați Comisia în jocuri politice”

Comisia Electorală Centrală (CEC) respinge acuzațiile lansate de liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu și a deputatului PAS Sergiu Litvinenco. Într-un comunicat publicat pe 16 septembrie, reprezentanții instituției au venit cu explicații privind circulara expediată în ajun partidelor politice.

CEC precizează că prevederile art. 1 din Codul electoral stabilesc că în alegerile parlamentare și locale generale calitatea de concurent electoral o are partidul și blocul electoral care a înaintat candidați la funcțiile elective. În alegerile prezidențiale calitatea de concurent electoral o are doar persoana desemnată pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova. În aceste condiții, partidul politic și blocul electoral nu se identifică cu candidatul, iar orice susținere financiară de către un partid politic a candidatului pe care l-a desemnat se efectuează cu respectarea condițiilor aplicabile persoanei juridice, în limita plafonului stabilit, a 12 salarii medii lunare pe economie pentru anul în curs.

„Menționăm că, în cadrul alegerilor prezidențiale din anul 2016, candidatul la funcția de șef al statului, la fel, a avut identitate diferită de partid și bloc electoral, însă plafonul donațiilor la acea etapă, era mult mai mare, până la 400 salarii medii lunare pe economie. Remarcăm faptul că reducerea plafoanelor pentru susținerea financiară a activității partidelor politice și a campaniilor electorale a fost făcută, prin modificarea legislației electorale, în august 2019, la inițiativa partidului politic care astăzi vine cu acuzații nefondate în adresa CEC”, se arată în comunicat.

CEC mai explică că, conform proiectului de lege pentru amendarea Codului electoral (proiectul de lege nr.263/2020), instituția a propus acordarea, partidelor politice și blocurilor electorale care desemnează candidați, calitatea de concurent electoral.

„Totodată, declarațiile potrivit cărora donațiile pot fi făcute doar începând cu data de 1 octombrie sunt false. Contul cu mențiunea „Fond electoral” poate fi deschis și până la înregistrarea concurentului electoral, cu condiția ca orice încasări și cheltuieli de pe acest cont să se facă doar după înregistrarea concurentului electoral. În acest sens, menționăm că cei doi concurenți electorali, deja înregistrați la CEC, pot să deschidă cont la bancă, să primească donații și să efectueze cheltuieli”, se mai arată în declarație.

Referitor la finanțarea campaniei electorale pentru scrutinul prezidențial, CEC susține că a emis o circulară adresată partidelor politice care „aduce claritate unor norme cuprinse în legislația electorală pe marginea acestui subiect”. 

„Aceasta vine ca rezultat al examinării rapoartelor financiare ale grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova, unde CEC a reținut că a fost admisă depășirea plafoanelor prevăzute de cadrul legal. În contextul celor expuse, CEC cheamă la calm toți subiecții electorali, în special concurenții electorali, instituțiile media și societatea civilă și îi îndeamnă să nu implice Comisia în jocuri politice și să respecte cu strictețe prevederile legale în vederea bunei organizări și desfășurări a scrutinului din 1 noiembrie”, se mai arată în declarația publicată de CEC.

Reacția vine după ce, în cadrul unui briefing din 16 septembrie, PAS a acuzat CEC că, la inițiativa secretarului instituției, fost consilier al președintelui Igor Dodon, Maxim Lebedinschi, a fost adoptată o decizie, conform căreia banii colectați de partidele politice nu pot fi utilizați pentru sprijinul candidaților la alegerile prezidențiale. Maia Sandu și Sergiu Litvinenco au cerut CEC să anuleze decizia și au îndemnat partidele politice să nu permită ca, prin aceste mijloace, Igor Dodon să fie favorizat în cadrul scrutinului prezidențial.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP Photo

SUA plănuiesc să cumpere Groenlanda? Presa: Trump analizează opțiuni pentru obținerea controlului asupra teritoriului

Administrația președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, intenționează să propună Copenhagăi o ofertă de cumpărare a Groenlandei – teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Informațiile au fost relatate pe 7 ianuarie de publicațiile The Wall Street Journal și The New York Times, care fac trimitere la sursele lor din conducerea SUA. Potrivit presei, Trump ia în considerare diferite opțiuni care ar permite Washingtonului să obțină controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare.

Potrivit The Wall Street Journal, la o recentă întâlnire cu ușile închise cu membri ai Camerei Reprezentanților, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că amenințările administrației Trump la adresa Groenlandei nu înseamnă o invazie militară. El a menționat că prin aceste declarații Casa Albă încearcă să constrângă Danemarca să vândă insula. Iar conform The New York Times, Trump le-a ordonat deja angajaților administrației sale să elaboreze un plan pentru achiziționarea Groenlandei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat anterior planurile Washingtonului de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit acesteia, Donald Trump a spus „clar” că obținerea controlului asupra teritoriului „este o prioritate de securitate națională a SUA și este vitală pentru descurajarea adversarilor în regiunea arctică”.

Președintele și echipa sa discută diferite opțiuni pentru atingerea acestui important obiectiv de politică externă și, desigur, utilizarea forțelor armate americane este o opțiune aflată la dispoziția comandantului suprem”, a declarat Leavitt, potrivit CNN.

Anterior, Politico a relatat că SUA intenționează să preia controlul asupra Groenlandei până la sfârșitul anului 2026. Publicația sublinia că administrația Trump pregătește un proiect de acord de asociere liberă, pe care președintele SUA intenționează să-l propună spre semnare autorităților din Groenlanda, ocolind Copenhaga. Documentul prevede că forțele armate americane vor obține libertate deplină de acțiune pe teritoriul insulei, în schimbul comerțului fără taxe vamale. După cum notează DW, astfel de acorduri au fost deja încheiate de SUA cu Statele Federate ale Microneziei, Republica Insulelor Marshall și Republica Palau — țări mici din Oceanul Pacific.

Autoritățile Danemarcei califică presiunile asupra Groenlandei drept inacceptabile și subliniază că regiunea arctică „dorește să-și determine singură viitorul”, fără intervenția altor țări. Pe 6 ianuarie, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii și Danemarcei au emis o declarație comună de sprijin pentru Groenlanda. „Groenlanda aparține poporului său. Doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată în declarație.

Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57 000 de locuitori, este un teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Deși beneficiază de un grad ridicat de autoguvernare, apărarea și politica externă rămân, în mare măsură, responsabilitatea Danemarcei.

Majoritatea groenlandezilor pledează pentru independenței față de statul danez, însă sondajele de opinie indică o opoziție covârșitoare față de o eventuală aderare la Statele Unite ale Americii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: