Андрей Мардарь / NewsMaker

CEC va iniția proceduri contravenționale în privința persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul unor partide. Care este motivul?

35 de partide politice, din cele 53 înregistrate oficial în Republica Moldova, au depus raportul privind gestiunea financiară a partidului pentru primul semestru al anului 2021. În acest context, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis inițierea procedurii contravenționale în privința persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul partidelor politice care nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare în termenul stabilit.

CEC a constatat că 11 partide politice nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare în termenul stabilit și nu au comunicat nici motivul neprezentării acestora:

1. Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii;

2. Partidul Social Democrat;

3. Partidul Politic „NOI”;

4. Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova;

5. Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”;

6. Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie;

7. Partidul Politic „Democrația Acasă”;

8. Partidul Acțiunea Democratică;

9. Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”;

10. Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”;

11. PARTIDUL POLITIC NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ.

De asemenea, 7 partide politice au prezentat rapoartele privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2021, atât cu depășirea termenului legal, cât și/sau contrar modalităților de depunere:

1. Partidul Comuniștilor din Republica Moldova;

3. Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”;

4. Partidul Politic „MOLDOVA MARE”;

5. Partidul Republican din Moldova;

6. Partidul Politic „ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR”;

7. Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”.

CEC reamintește faptul că partidele politice trebuiau să prezinte raportul privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului curent până la 15 iulie curent.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: