De la începutul săptămânii, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a înregistrat 69 de solicitări pe motiv de urgențe toxice. În urma intoxicației cu ciuperci au avut de suferit 42 de persoane, inclusiv 10 minori.
Potrivit datelor Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, în perioada 2 – 4 noiembrie curent au fost înregistrate cele mai multe cazuri de intoxicații cu ciuperci: în municipiul Chișinău – 11 cazuri; în raioanele Edineț – 6 cazuri; Telenești – 5 cazuri și respectiv câte patru cazuri în raioanele Călărași și Orhei.
La data de 2 noiembrie, la ora 16:23 la urgență a parvenit un apel pentru acordarea asistenței medicale de urgență unei familii cu trei copii minori din satul Leușeni, raionul Telenești, care prezentau semne de intoxicație. Membrii familiei, inclusiv un copil de doar trei ani, au consumat la prânz ciuperci culese din pădure, după care s-au simțit rău și au solicitat ambulanța. Toți au fost transportați și internați la Spitalul Raional Telenești.
La data de 3 noiembrie, la ora 02:38 a fost solicitat Serviciul de Urgență în sectorul Telecentru al capitalei pentru o familie cu doi copii minori, a căror stare s-a agravat în urma consumării ciupercilor la cină. În urma acordării asistenței medicale de urgență, maturii au fost transportați la IMSP Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, iar copiii au fost internați la IMSP Institutul Mamei și Copilului.
De asemenea a fost înregistrat un caz în seara zilei de 4 noiembrie în raionul Călărași la un grup de patru persoane, care au consumat la masă bucate cu ciuperci și alcool. Ulterior, au manifestat semne de intoxicație și au apelat Serviciul de Urgență. Toți pacienții au fost transportați la Spitalul Raional Călărași.
Statisticile Serviciului de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a înregistrat în ultima săptămână 6070 de solicitări. La instituțiile medicale spitalicești din țară au fost transportați 2396 de pacienți, dintre care 2073 de adulți și 323 de copii.
Femeile din Moldova trebuie să muncească 41 de zile în plus pentru a câștiga același salariu anual ca al bărbaților. Constatarea se regăsește într-o analiză realizată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare cu ocazia Zilei Egalității Salariale, marcate pe 3 martie. Concret, în 2025 decalajul salarial dintre femei și bărbați a fost de 16,6%, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 100 de lei câștigați de un bărbat, o femeie a primit doar 83, pierzând în medie 34.546 de lei din venitul anual.
Potrivit aceleiași analize, 2025 marchează cel mai critic nivel al inegalității salariale din ultimul deceniu, după o perioadă de relativă stagnare între 2020 și 2023. Decalajul a crescut brusc, alimentat de numărul tot mai mare de femei care acceptă norme reduse sau posturi sub nivelul calificării pentru a îmbina viața profesională cu cea de familie, dar și de o segregare ocupațională persistentă pe piața muncii.
Natalia Covrig, directoare executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, avertizează că tendința actuală va continua să se agraveze, afectând nu doar femeile, ci întreaga economie.
„Dacă tendințele actuale persistă, diferența monetară va trece de pragul de 50.000 MDL până în 2030, riscând să atingă un nivel record de peste 65.000 MDL în 2033. Inegalitatea salarială nu mai este doar o problemă de echitate, ci un risc economic major care erodează puterea de cumpărare a familiilor”, spune Natalia Covrig.
Gheorghina Drumea, consilieră juridică a CPD, subliniază că soluția nu ține doar de declarații, ci de măsuri concrete care să garanteze transparența salarială și să elimine practicile discriminatorii.
„În perioada următoare, miza este să transformăm principiul remunerării egale într-o garanție trăită, nu doar declarată. Asta înseamnă ca salariul să fie transparent încă din recrutare, fără practici care împing oamenii să negocieze «din urmă», ca angajații să aibă un drept real de a cere informații și de a compara, fără clauze de tăcere, iar diferențele nejustificate să fie raportate, verificate și corectate printr-o procedură clară, cu remedii și sancțiuni care funcționează”, spune Gheorghina Drumea.
Analiza sectorială relevă discrepanțe extreme în domenii considerate strategice. Cel mai mare decalaj se înregistrează în domeniul editării, unde diferența depășește 50%, ceea ce înseamnă un minus de peste 300.000 de lei anual pentru femei. În IT și intermedieri financiare, deși procentele sunt mai mici, nivelul ridicat al salariilor face ca pierderea monetară netă pentru femei să fie printre cele mai mari din economie.
Efectele se resimt și la pensionare — în 2025, o femeie pensionară a primit cu 8.746 de lei mai puțin decât un bărbat într-un singur an, iar în Municipiul Chișinău decalajul ajunge la un record de 27,5%, echivalentul a 22.832 de lei pierduți anual.
Republica Moldova este obligată să transpună Directiva europeană privind transparența salarială până pe 7 iunie 2026. Deși legislația națională prevede deja că angajatorii trebuie să remedieze diferențele salariale de peste 5%, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare consideră că acestea nu sunt suficiente și recomandă măsuri suplimentare: transparența salarială în anunțurile de angajare, eliminarea clauzelor de confidențialitate privind salariul, sancțiuni financiare drastice pentru discriminare și introducerea condiționalității de gen în achizițiile publice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
