Elefant.md celebrează 8 ani de succes în Republica Moldova și te invită la Zilele Elefant, începând de marți, 11 iunie 2024, cu reduceri spectaculoase de până la 80% la toate produsele!
Elefant.md a debutat pe piața națională la 5 mai 2016, odată cu deschiderea primului său punct de livrare. Cu multă muncă și dedicare, platforma a cunoscut un succes rapid. În scurt timp, Elefant.md a deschis două magazine fizice, a diversificat portofoliul de produse și a devenit disponibil pe întreg teritoriul țării, cu 20 de puncte de ridicare a comenzilor în 10 orașe și curieri care acoperă toate regiunile Moldovei.
Astăzi Elefant.md se mândrește cu cel mai larg catalog de produse de pe piața online din Moldova, cu peste 400.000 de articole. Aici găsești cea mai mare bibliotecă de cărți în română, engleză, rusă și alte limbi, alături de cele mai populare cosmetice de branduri internaționale precum La Roche-Posay, Bioderma, Vichy și Uriage. De asemenea, catalogul de parfumuri este la fel unul îmbucurător, cu cele mai căutate arome de la Guess, Hugo Boss, Versace și altele.
În fiecare an de aniversare, elefant.md dă startul Zilelor Elefant — campanie care aduce multe surprize și reduceri. Anul acesta, sărbătoriții invită toată lumea să se bucure de prețuri elefantastice cu pană la −80% mai mici online și oferte de neratat în magazinele fizice din Chișinău. Și nu în ultimul rând, le mulțumește clienților deveniți în timp prieteni pentru susținere, fidelitate și frumoasele realizări trăite împreună.
Locuitorii din regiunea transnistreană își vor primi salariile – achitate în prezent în două tranșe – cu întârziere. Asta după ce Tiraspolul a modificat, pe 30 martie, graficul de achitare a plăților în „sectorul public”. Administrația de facto invocă drept motiv „tensiunile economice”, care ar fi dus la scăderea veniturilor la „buget”.
Conform deciziei, salariile vor continua să fie achitate în două tranșe, însă termenul pentru plata celei de-a doua părți a fost extins. Astfel, prima tranșă va fi achitată, ca și până acum, până pe 20 ale fiecărei luni, iar a doua – în intervalul 21 ale lunii curente – 9 ale lunii următoare.
„Acest lucru nu va contraveni legislației muncii în vigoare în ceea ce privește plata. Pe măsura încasărilor, desigur, ne vom onora obligațiile”, a declarat pretinsul șef al Guvernului de la Tiraspol Alexandr Rozenberg.
Până acum, salariile în regiunea transnistreană erau achitate, la fel, în două tranșe: prima între 1 și 20 ale lunii, iar a doua – între 21 și 30 sau 31. Regimul „special” introdus de administrația de facto de la Tiraspol la sfârșitul lunii februarie este valabil până la sfârșitul anului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că unii „parteneri” ai Kievului au cerut reducerea loviturilor ucrainene asupra obiectivelor petroliere din Federația Rusiei din cauza crizei energetice globale. Afirmația a fost făcută luni, 30 martie, în cadrul unor declarații de presă. Oficialul nu a spus din partea căror state a parvenit solicitarea.
„Am primit semnale de la unii parteneri despre cum am putea reduce loviturile noastre asupra sectorului petrolier și energetic al Rusiei”, a declarat Vladimir Zelenski, relatează RBC-Ucraina.
Liderul ucrainean a precizat că astfel de mesaje au venit pe fondul instabilității pieței mondiale a petrolului.
Anterior, Vladimir Zelenski a numit de mai multe ori „parteneri” Statele Unite ale Americii, care caută să compenseze deficitul de petrol de pe piețele mondiale după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz.
Oficialul a subliniat că Ucraina este pregătită să renunțe la lovituri asupra infrastructurii energetice a Rusiei dacă Moscova va înceta atacurile asupra obiectivelor ucrainene.
De asemenea, președintele a declarat că Kievul este gata pentru un armistițiu de Paște, dar a accentuat că Ucraina nu va face concesii în privința suveranității sale.
„Din punctul meu de vedere, oamenii normali vorbesc despre încetarea focului pentru totdeauna, nu doar pentru câteva zile. Dar suntem pregătiți pentru orice compromis, cu excepția celor care țin de demnitatea și suveranitatea noastră”, a adăugat șeful statului ucrainean.
***
Prețurile carburanților au început să crească la nivel global după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie. În decurs de o lună, în Republica Moldova, motorina s-a scumpit cu 50%, iar benzina — cu 24%.
Fostul șef al așa-numitului minister de interne al regiunii transnistrene, Ruslan Mova, nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Despre acest lucru a relatat pe 30 martie agenția IPN, cu referire la surse. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Ruslan Mova a confirmat această informație.
Pe 30 martie, IPN a scris că Ruslan Mova nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. Sursa citată menționa că Mova părăsise țara și plecase în Turcia folosind pașaportul ucrainean, după ce a fost privat de cetățenia moldovenească prin decretul președintei Maia Sandu.
De declară Guvernul și Poliția de Frontieră
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu, a declarat că instituțiile competente ale statului aplică legislația în vigoare în toate cazurile ce țin de controlul frontierei de stat. „În ceea ce privește situația menționată, nu putem confirma sau infirma informații ce vizează persoane concrete, din considerente ce țin de protecția datelor cu caracter personal. Orice decizie este luată în conformitate cu cadrul legal național”, a precizat Crudu.
Pentru NewsMaker, Poliția de Frontieră a declarat că, potrivit prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal și ale Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, „nu este autorizată să divulge informații ce vizează persoane fizice identificate sau identificabile, inclusiv aspecte referitoare la traversarea frontierei de stat, durata verificărilor ori alte circumstanțe individuale, întrucât acestea constituie date cu caracter personal, protejate de lege”.
Ce spune Ruslan Mova
Solicitat de NewsMaker pentru un comentariu, Ruslan Mova a confirmat că nu a fost lăsat să intre în Republica Moldova. „În ciuda faptului că am prezentat Poliției de Frontieră certificatul de naștere din Republica Moldova, certificatul de căsătorie, documentele privind deținerea de bunuri imobile, precum și viza de reședință în orașul Chișinău…”, a adăugat Mova.
El a calificat această acțiune drept o „comandă politică”. „Au vrut să mă trimită la Istanbul, dar am insistat să fiu trimis în aeroportul și în țara din care am plecat cu zbor direct”, a adăugat el.
Mova a mai declarat că s-a adresat instanței pentru a contesta decretul președintei Maia Sandu privind retragerea cetățeniei sale. Prima ședință a fost programată pentru 29 septembrie.
justice.md
Decizia privind refuzul intrării
Potrivit deciziei, cazul a avut loc pe 29 martie, la punctul de trecere a frontierei de la Aeroportul Internațional Chișinău.
În document se menționează că îi este refuzată intrarea în temeiul Legii nr. 28 din 15.02.2024 privind frontiera de stat a Republicii Moldova, art. 23. Acest articol prevede „neautorizarea traversării frontierei de stat de către străinii care nu întrunesc condițiile de intrare în Republica Moldova”. Astfel, potrivit acestui articol, Poliția de Frontieră refuză intrarea străinilor care nu întrunesc condițiile de intrare în mai multe cazuri, printre care: nu dețin un document de călătorie valabil; nu dețin viză valabilă, atunci când aceasta este necesară, permis de ședere sau viză de lungă ședere valabilă; nu dețin documentele corespunzătoare care să justifice scopul și condițiile șederii; au interdicție de intrare în Republica Moldova.
Amintim că, pe 25 februarie 2026, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care nouă persoane din regiunea transnistreană au rămas fără cetățenia Republicii Moldova. Decretul vizează persoane care au deținut și continuă să dețină diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale de pe partea stângă a Nistrului. Președinția preciza că doi dintre cei vizați au luptat de partea regimului separatist, în războiul de pe Nistru din anul 1992. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate, în baza constatării existenței temeiului legal de retragere a cetățeniei moldovenești – săvârșirea unor fapte deosebit de grave prin care sunt prejudiciate interesele Republicii Moldova. Președinția preciza că decretul poate fi contestat în instanța de judecată în termenul prevăzut de legislație.
Printre cele nouă persoane se numără și Ruslan Mova, născut în 1972 în Republica Moldova. Detalii AICI.
Opiniile cetățenilor privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, având un conflict înghețat pe teritoriul țării, sunt împărțite, arată un sondaj al Promo-LEX publicat pe 30 martie.
Marea majoritatea a respondenților – 27,9% – consideră Moldova ar trebui să continue procesul de integrare în blocul comunitar în timp ce caută soluții pentru rezolvarea diferendului transnistrean.
Alți 24,1% sunt de părere că aderarea la Uniunea Europeană ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului, în timp ce 21,6% cred că Moldova ar putea deveni membră a UE chiar și fără reintegrarea regiunii transnistrene.
În același timp, 18,5% dintre respondenți nu au știut să ofere un răspuns, iar 7,9% au refuzat să răspundă.
Promo-LEX
Cercetarea a fost realizată în perioada 22 februarie – 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Studiul a fost efectuat în 95 de localități urbane și rurale din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și diaspora). Datele au fost colectate prin metoda TAPI (interviuri față în față asistate de tabletă), de către 58 de operatori de interviu. Marja de eroare este de ±2,8%.
***
Reamintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere.
Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat anterior că UE consideră Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene, astfel încât aceasta să nu devină un obstacol în procesul de aderare.
Ambasadorul Republicii Moldova în România, fostul secretar de stat al MAE, Mihai Mîțu, a declarat, la rândul său, că integrarea europeană ar putea contribui la soluționarea diferendului transnistrean. Potrivit lui, autoritățile de la Chișinău încearcă să explice locuitorilor din stânga Nistrului, în acest context, avantajele apropierii de Uniunea Europeană. De precizat, în acest context, Biroul politici de reintegrare a anunțat, recent, lansarea în 2026 a Fondului pentru convergență, menit să apropie cele două maluri ale Nistrului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Doar 12% dintre cetățenii Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului consideră Federația Rusă responsabilă de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, deși aceasta a fost condamnată în repetate rânduri la CtEDO. Rusia se situează abia pe locul trei, după Tiraspol și Chișinău, care au acumulat practic scoruri similare. Datele se regăsesc în studiul Promo-LEX, făcut public pe 30 martie. Avocatul Vadim Vieru, directorul programului Drepturile Omului în cadrul Asociației, consideră că această percepție reflectă „un eșec” de comunicare al autorităților constituționale din ultimii 30 de ani.
Cei mai mulți respondenți indică drept responsabili pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană administrația de facto de la Tiraspol (33,7%) și autoritățile constituționale de la Chișinău (31,2%). Federația Rusă este indicată de doar 12% dintre respondenți, chiar dacă aceasta își menține ilegal, de pete trei decenii, trupe și muniții în regiune și ar controla, de facto, administrația de la Tiraspol.
„Această cifră poate fi explicată prin comunicarea strategică la nivel de guvern pe segmentul drepturile omului și o să îmi permit să spun acest lucru: este un eșec de comunicare strategică, în sensul în care cetățenii de pe malul drept consideră că responsabil de tot ce se face în regiunea transnistreană, în special pe drepturile omului, se face Federația Rusă doar ca a treia opțiune. Acesta este un aspect destul de grav”, a declarat Vadim Vieru.
Sondajul mai arată că 62,3% dintre respondenți consideră că drepturile omului pe malul stâng al Nistrului sunt respectate „deloc”, „în mică măsură” sau „în oarecare măsură”. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că autoritățile Republicii Moldova nu depun suficiente eforturi pentru protejarea drepturilor persoanelor din regiune.
„Este un aspect destul de grav. Și asta nu înseamnă neapărat că Guvernul nu face eforturi, asta înseamnă mai degrabă un efect de comunicare”, a mai declarat Vadim Vieru.
Cetățenii Republicii Moldova consideră, astfel, că respectarea drepturilor omului și retragerea forțelor militare străine trebuie să fie principalele priorități în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.
Promo-LEX
Cercetarea a fost realizată în perioada 22 februarie – 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Studiul a fost efectuat în 95 de localități urbane și rurale din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și diaspora). Datele au fost colectate prin metoda TAPI (interviuri față în față asistate de tabletă), de către 58 de operatori de interviu. Marja de eroare este de ±2,8%.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
