Doar acum, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, profitați de condiții preferențiale de finanțare la achiziționarea unuia din 5 SUV-uri Renault: dobânda de doar 2,99% anual și DAE de 7,2%!
5 SUV-uri performante Renault: CAPTUR, SYMBIOZ, ARKANA, AUSTRAL și RAFALE.
Toate modele disponibile în dotări diverse cu motorizări Mild Hybrid și Full Hybrid.
Grăbiți-vă, oferta este limitată!
Centrul Auto Renault al companiei DAAC Hermes.
Or.Chișinău, str. Petricani 17. Detalii pe tel.: 022 205 888 sau pe renault.md
În România a început un nou val al crizei politice. Cel mai mare partid din țară și-a retras sprijinul politic pentru prim-ministru. NewsMaker explică dacă guvernul va demisiona, dacă această situație ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate și de ce evoluțiile de la București au impact și asupra Republicii Moldova.
Ce s-a întâmplat?
Pe 20 aprilie, liderul Partidului Social Democrat din România (PSD), Sorin Grindeanu, a anunțat că formațiunea își retrage sprijinul politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată în urma unui vot intern, la Palatul Parlamentului. La vot au participat aproximativ 5.000 de membri ai PSD. Aceștia au fost întrebați dacă partidul ar trebui să retragă sprijinul premierului în contextul „crizei socio-economice” din ultimele zece luni, dar și al lipsei de dialog în interiorul coaliției. Rezultatul votului a fost covârșitor: 97,7% s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului, în timp ce doar 2,3% s-au opus.
romania-insider.com
Partidul Social Democrat este cea mai mare formațiune politică din România. În pofida scăderii în sondaje și a înfrângerii la alegerile prezidențiale din 2025, PSD a rămas principala forță în Parlament. După alegerile din 1 decembrie 2024, coaliția de guvernare a fost formată din PSD, Partidul Național Liberal (PNL – al doilea partid ca mărime din țară), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și reprezentanții minorităților naționale. Parlamentul României este format din două camere: Camera Deputaților și Senatul. În ambele camere sunt 464 de deputați, dintre care 311 au format coaliția de guvernare.
PSD este cel mai mare partid din coaliție (131 de deputați și senatori). Camera Deputaților are 330 de membri, dintre care 223 aparțin majorității. Fără parlamentarii PSD, în Cameră ar rămâne doar 130 de reprezentanți ai coaliției, în condițiile în care pentru adoptarea deciziilor sunt necesare 166 de voturi. Totuși, deocamdată, social-democrații nu au părăsit coaliția, ci doar și-au retras sprijinul pentru Ilie Bolojan.
Bolojan este reprezentant al PNL. Anul viitor ar fi trebuit să aibă loc rotația la guvernare, iar funcția de premier putea reveni unui reprezentant al PSD. Cu toate acestea, actualul val al crizei politice din România ar putea schimba semnificativ echilibrul de forțe.
Ce urmează?
Ilie Bolojan a declarat deja că nu intenționează să demisioneze. Totuși, PSD ar putea înainta o moțiune de cenzură, scenariu admis și de liderul senatorilor formațiunii, Daniel Zamfir. Moțiunea este examinată în ședință comună a Parlamentului, iar pentru demiterea Guvernului sunt necesare voturile majorității absolute a parlamentarilor – în acest caz, 232. PSD deține 131 de voturi, iar opoziția, în total, 153. Astfel, un vot comun al social-democraților și al opoziției ar putea duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Liderul celui mai mare partid de opoziție, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat, comentând situația, că nu intenționează să fie „idiot util” pentru PSD și „să sară atunci când acest lucru este avantajos pentru social-democrați”. Între timp, AUR a înregistrat în Parlament o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Votul este programat pentru luna mai. Rămâne de văzut dacă PSD va susține moțiunea înaintată de AUR.
Expertul politic Mihai Isac consideră că cel mai probabil scenariu este identificarea unei noi soluții politice. „Acest lucru poate însemna revizuirea acordului de coaliție, schimbarea prim-ministrului, redistribuirea influenței între PSD și PNL sau un compromis tehnic care va permite menținerea unității majorității proeuropene”, a spus expertul. Isac a remarcat că majoritatea proeuropeană este imposibilă fără PSD. „În același timp, în PSD au lăsat să se înțeleagă că ar putea menține coaliția, dacă liberalii vor propune un alt prim-ministru, în timp ce Bolojan a refuzat să plece în demisie. În spatele acestui conflict, astfel, stau nu doar divergențe privind taxele, deficitul și reformele, ci și ambiții personale, lupta pentru putere și rivalitatea dintre lideri”, consideră expertul.
Alegerile anticipate – posibile?
Demisia guvernului (dacă va avea loc) nu înseamnă automat organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Procedura de dizolvare a Parlamentului în România este una complexă. După demisia cabinetului, președintele inițiază consultări cu fracțiunile parlamentare. Legislativul mai are două încercări de a învesti un nou guvern și abia ulterior președintele poate decide dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate.
Totuși, președintele țării, Nicușor Dan, și-a exprimat speranța că va fi găsită o formulă pentru menținerea coaliției proeuropene. Anterior retragerii sprijinului politic pentru guvern, el a declarat că nu va desemna un premier susținut de o ipotetică alianță PSD-AUR.
Mihai Isac susține că, în cazul alegerilor anticipate, AUR va deveni principalul beneficiar. „Conform sondajului din ianuarie Reuters/INSCOP, AUR obține 40,9%, depășind semnificativ PSD, PNL, USR și UDMR. De aceea, pentru PSD, PNL și USR, dizolvarea parlamentului ar însemna un joc cu o miză extrem de periculoasă. AUR poate câștiga alegerile și se poate afla într-o poziție care să îi permită fie să domine direct, fie chiar să formeze în jurul său o majoritate parlamentară. Actuala coaliție a fost creată tocmai pentru a limita creșterea extremei drepte și pentru a menține România pe cursul proeuropean și pro-NATO”, a explicat Mihai Isac.
Deși probabilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate este extrem de mică, România intră într-o perioadă de turbulență politică. Această evoluție se va resimți inevitabil și asupra Republicii Moldova. „România este unul dintre principalii susținători ai Chișinăului în relația cu Uniunea Europeană, a promis un sprijin ferm pentru agenda europeană. Bucureștiul este un partener economic important pentru Chișinău, iar în ultimii ani România a devenit, de asemenea, o verigă-cheie în asigurarea securității energetice a statelor vecine. Pentru Chișinău este important nu doar cine guvernează la București, ci și ca România să rămână stabilă, previzibilă și ferm ancorată în tabăra proeuropeană”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Fostul primar al satului Costești, Vasile Borta, care candidează pentru un nou mandat la alegerile locale noi din 17 mai, este acuzat că și-ar fi conectat ilegal gospodăria la rețeaua electrică a unei grădinițe din localitate. Informația a fost făcută publică de Primăria Costești pe 21 aprilie. Contactat de NM, Borta a respins acuzațiile.
De la ce a pornit scandalul
Potrivit unei note informative emise de Primăria Costești, cazul ar fi avut loc în februarie 2024. Fostul edil este acuzat că ar fi conectat ilegal un cablu de aproximativ 500 de metri de la grădinița nr. 5 către gospodăria sa.
Autoritatea locală susține că a sesizat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) în aceeași lună, iar pe 13 martie 2024 instituția ar fi emis o decizie prin care Vasile Borta a fost amendat, după ce ar fi constatat că fostul edil s-ar fi conectat ilegal la rețeaua electrică. Potrivit primăriei, amenda nu a fost contestată și a fost achitată.
„Având în vedere aceste constatări, care demonstrează sustragerea ilegală în interese personale a energiei electrice de la grădinița nr.5 și delapidarea banilor publici, primăria Costești a sesizat Procuratura r-lui Ialoveni, fiind deschisă o cauză penală, iar la momentul de față se desfășoară acțiuni de urmărire penală”, se arată în nota informativă.
Reacție: „Nu am furat nimic”
Contactat de NM, Vasile Borta a negat acuzațiile care îi sunt aduse: „Nu am niciun proces penal. Nu am furat nimic. Eu în 2024 nu eram în funcție. Asta este. Acolo e cu totul altă amendă, nu e legată cu ceea ce scriu ei. O să atacăm în judecată tot anunțul acesta și o să vedem ce o să fie. Acum lucrează juriștii”.
Acesta a închis apelul și nu a mai răspuns apelurilor redacției.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la Inspectoratul de Poliție Ialoveni, însă până la publicarea știrii nu a primit un răspuns.
Amintim,alegerile locale noi vor avea loc pe 17 mai în 10 localități din țară, inclusiv în satul Costești din raionul Ialoveni. Funcția de primar a devenit vacantă după demisia lui Ilie Ionaș, ales deputat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate.
Vasile Borta candidează pentru un nou mandat din partea Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Anterior, Borta a făcut parte inclusiv din Partidul Liberal, PDM, USB, LOC, PPDA și PDCM.
Numele lui Vasile Borta a fost implicat anterior în mai multe scandaluri. În octombrie 2024, acesta a fost implicat într-un conflict cu un consilier local din Costești, care a degenerat în altercație fizică. Incidentul ar fi pornit de la neînțelegeri legate de lucrările efectuate pe o stradă din localitate. Cazul a fost documentat și atunci de oamenii legii. Detalii – AICI.
Pe lângă Vasile Borta, în cursa pentru funcția de primar al satului Costești au intrat și Grigore Țurcan, din partea PAS, și Oleg Mereacre, candidat independent.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moldova își propune să construiască o coaliție internațională pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Transnistria, așa cum s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Apelul a fost făcut de viceprim-ministrul Mihai Popșoi la Strasbourg pe 21 aprilie, în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Totodată, Popșoi a precizat că numărul soldaților ruși efectivi din Transnistria a scăzut dramatic față de cei 1.200 citați de regulă, rămânând doar câteva sute, restul fiind recrutați din interiorul regiunii, inclusiv dintre cetățenii moldoveni.
„Din momentul anexării ilegale a Crimeei în 2014, nu a mai existat nicio rotație a prezenței militare ruse ilegale în regiunea transnistreană. Numărul soldaților ruși efectivi a scăzut dramatic, rămânând doar câteva sute. Restul sunt recrutați din interior, inclusiv dintre cetățenii moldoveni. Ne revine datoria să construim o coaliție internațională puternică pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Moldova, așa cum s-a angajat la Istanbul în 1999. Vom continua să lucrăm neobosit în această direcție”, a declarat Popșoi.
Ministrul a mai precizat că și stocurile de muniție din regiune, adesea estimate la peste 20.000 de tone, s-au redus semnificativ, deoarece atât trupele ruse ilegale, cât și așa-zisa armată transnistreană le-au utilizat de-a lungul anilor.
Totodată, autoritățile moldovenești au luat deja măsuri pentru a descuraja recrutarea cetățenilor moldoveni în structurile militare ilegale, retrăgând cetățenia celor care servesc în prezența militară rusă ilegală din regiune.
„Aceasta ar trebui să constituie un factor de descurajare semnificativ pentru orice cetățean moldovean care ar lua în considerare o astfel de alegere. Există locuri de muncă suficiente în Republica Moldova”, a mai comentat oficialul.
Popșoi a abordat și perspectiva reintegrării Transnistriei, subliniind că toate instrumentele Consiliului Europei care au contribuit la consolidarea democratică a Moldovei vor putea fi folosite și în acest proces, la momentul potrivit.
„Când va veni momentul reintegrării, toate instrumentele Consiliului Europei care au fost atât de utile și au adus dezvoltări importante pentru consolidarea democratică a Republicii Moldova vor putea fi aplicate și pentru a identifica cele mai bune soluții adaptate situației specifice a procesului de reintegrare. Cât privește situația drepturilor omului din regiune, aceasta se află în permanență în atenția autorităților moldovenești, inclusiv în contextul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului privind Federația Rusă”, a declarat Popșoi.
În contextul încheierii mandatului Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri, Mihai Popșoi a evidențiat importanța Sesiunii Ministeriale a Consiliului Europei, care se va desfășura la Chișinău în perioada 14 – 15 mai. La reuniune sunt așteptate delegații din cele 46 de state membre și 5 state observatoare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Adrian Dulgher rămâne în afara cursei pentru funcția de primar al municipiului Orhei. Pe 21 aprilie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins contestația depusă de Dulgher. Acesta contestase decizia prin care i-a fost refuzată înregistrarea în calitate de candidat independent. Totodată, CEC a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate (ANI).
Potrivit CEC, pe 7 aprilie, Adrian Dulgher a depus la Consiliului electoral de circumscripție Orhei cererea privind înregistrarea sa în calitate de candidat independent. Ulterior, Agenția Servicii Publice a răspuns, la o solicitare a CEC, că Dulgher a fost identificat ca membru al Consiliului politic național și al Biroului permanent central al Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). Astfel, pe 14 aprilie, Consiliul electoral din Orhei a refuzat înregistrarea lui Dulgher.
Pe 16 aprilie, Dulgher a depus o contestație la CEC, prin care a solicitat anularea actului din 14 aprilie și înregistrarea sa în calitate de candidat independent. El a spus că refuzul de înregistrare este neîntemeiat, întrucât și-a încetat calitatea de membru al partidului odată cu depunerea cererii de retragere din partid, la 23 ianuarie 2026.
Ce declară CUB
Pe 21 martie, președintele interimar al partidului CUB, Victor Țărnă, a explicat la ședința CEC că Dulgher a întocmit cererea de retragere din formațiune pe 17 ianuarie, iar secretarul general al CUB a recepționat-o pe 23 ianuarie. Potrivit lui Țărnă, pe 26 martie, la ședința Biroului politic al CUB s-a luat act de cererea de retragere.
Victor Țărnă a mai spus că, în aceeași ședință, a fost examinată solicitarea lui Dulgher privind susținerea partidului pentru candidatura sa la funcția de primar, însă CUB a decis să nu o susțină.
Pe 30 martie, la ședința Consiliului național politic al CUB s-a luat act oficial de cererea de retragere din partid și s-a constatat încetarea calității de membru a lui Dulgher. Pe 8 aprilie, CUB a depus la ASP cererea de înregistrarea a modificărilor, solicitând aprobarea noii componente a conducerii CUB. Dulgher a fost radiat pe 21 aprilie, a precizat Țărnă.
Președintele interimar al CUB a ținut să precizeze că Dulgher nu este candidatul partidului la aceste alegeri și nu beneficiază de susținerea formațiunii în această campanie.
Decizia CEC
Potrivit CEC, candidatul independent este acela care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a avut calitatea de membru al unui partid politic. De asemenea, potrivit CEC, membrii unui partid politic își pierd calitatea de membru doar după înregistrarea modificărilor respective de către ASP. „Persoana trebuia să-și înceteze calitatea de membru al partidului cel târziu până la 8 martie 2026”, a precizat instituția.
Conform instituției, hotărârea din 14 aprilie a Consiliului electoral din Orhei, prin care a fost refuzată înregistrarea lui Dulgher, este legală. Astfel, CEC a respins contestația ca neîntemeiată. Potrivit CEC, Dulgher poate contesta decizia din 14 aprilie, în decurs de 3 zile, la Judecătoria Orhei.
La aceeași ședință, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a spus că Dulgher nu a depus la ANI declarațiile de avere și interese corespunzătoare la momentul examinării contestației de către CEC. Astfel, el a cerut completarea deciziei CEC cu prezentarea hotărârii participanților la procedura administrativă și ANI.
În reacție, raportorul proiectului a susținut decizia, menționând: „Dat fiind faptul că a deținut în această perioadă calitatea de vicepreședinte al CUB, se va menționa în proiect despre nedepunerea declarației”.
Proiectul CEC a fost susținut cu 6 voturi „pro”, un vot împotrivă și două abțineri.
***
Adrian Dulgher se prezintă drept om de afaceri.
Acesta a locuit timp de trei decenii în Marea Britanie, iar după ce a revenit în Republica Moldova a intrat în politică, devenind vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Dulgher a candidat pe lista CUB la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, figurând pe poziția a doua. În urma scrutinului, formațiunea a acumulat doar 0,84% din voturile valabil exprimate și nu a obținut niciun mandat de deputat.
Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion. Acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar organele de drept au declarat că banii nu-i aparțin acestuia.
Pe 12 ianuarie 2026, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la „reprezentanții unor instituții din Ucraina”, că Adrian Dulgher a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Ucrainei. Ministerul Afacerilor Externe declara că nu a fost informat de autoritățile ucrainene privind impunerea vreunei interdicții de intrare în Ucraina în raport cu Dulgher. Însuși Dulgher la fel susține că nu a fost notificat că ar fi vizat de o astfel de măsură. Detalii AICI.
***
Zece candidați s-au înregistrat pentru funcția de primar al municipiului Orhei la alegerile locale noi din 17 mai 2026, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală. Detalii AICI.
Dreptul la libertatea de exprimare și la întruniri pașnice a fost restrâns în mod arbitrar în Republica Moldova, iar cazurile de tortură și alte forme de rele tratamente au rămas nesancționate, arată raportul pentru anul 2025 publicat de Amnesty International Moldova pe 21 aprilie.
Conform sursei citate, discriminarea împotriva persoanelor LGBT rămâne larg răspândită în Moldova, iar accesul la anumite servicii medicale a fost limitat, inclusiv prin interzicerea avortului medicamentos prin telemedicină. Organizația susține că decizia a fost luată fără consultarea profesioniștilor din domeniul medical sau a reprezentanților societății civile din domeniul drepturilor femeilor.
Raportul mai arată că mass-media pro-europeană rămâne vulnerabilă din punct de vedere financiar, multe instituții fiind afectate de încetarea finanțării externe. „Potrivit mai multor instituții media, anumiți politicieni pro-guvernamentali ar fi încercat să influențeze opțiunile editoriale, sugerând că o acoperire nefavorabilă ar putea pune în pericol accesul la granturi străine”, se arată în raport.
În același timp, Parlamentul a introdus amenzi pentru solicitarea, acceptarea sau primirea de stimulente financiare în scopul participării la întruniri publice. Potrivit raportului, legea este formulată vag și nu oferă suficientă claritate juridică și putea restrânge practicile protejate de remunerare și compensare rezultate din organizarea de evenimente publice.
Și problemele structurale care stau la baza torturii și a altor forme de rele tratamente în locurile de detenție au rămas nesoluționate, se mai arată în raport. „Monitorii locali în domeniul drepturilor omului au continuat să raporteze cazuri de tortură și alte forme de rele tratamente, precum și eșecul autorităților de a le investiga în mod eficient”, concluzionează Amnesty International Moldova.
Mai mult, potrivit sursei, impunitatea pentru încălcările anterioare ale drepturilor omului comise de poliție și de organele de drept a persistat și anul trecut, în Moldova.
În regiunea transnistreană, situația drepturilor omului este descrisă ca fiind și mai gravă. Libertatea mass-mediei a fost restrânsă în continuare de autoritățile de facto, inclusiv prin inițiative legislative care vizau sancționarea jurnaliștilor instituțiilor media înregistrate în alte state.
Drepturile omului în stânga Nistrului au fost afectate și după ce autoritățile nerecunoscute au interzis prin „lege” promovarea așa-numitelor „relații sexuale netradiționale”, precum și promovarea „schimbării de sex” și a unui stil de viață fără copii. Reamintim, prevederile introduc sancțiuni severe pentru astfel de „fapte”, inclusiv amenzi considerabile, „detenție administrativă” de până la 15 zile, expulzarea unui „contravenient” străin (inclusiv cetățeni ai Republicii Moldova de pe teritoriul aflat sub control constituțional) și suspendarea platformelor media pentru o perioadă de până la 90 de zile.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
