Centrul Auto Renault al companiei DAAC Hermes anunță Oferta Specială de Sărbători

Doar acum, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, profitați de condiții preferențiale de finanțare la achiziționarea unuia din 5 SUV-uri Renault: dobânda de doar 2,99% anual și DAE de 7,2%!

5 SUV-uri performante Renault: CAPTUR, SYMBIOZ, ARKANA, AUSTRAL și RAFALE.

Toate modele disponibile în dotări diverse cu motorizări Mild Hybrid și Full Hybrid.

Grăbiți-vă, oferta este limitată!

Centrul Auto Renault al companiei DAAC Hermes.

Or.Chișinău, str. Petricani 17. Detalii pe tel.: 022 205 888 sau pe renault.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

O persoană suspectată că ar fi spionat în favoarea Rusiei, reținută în Moldova. Anunțul SIS

O persoană suspectată că ar fi colectat informații despre activitatea instituțiilor de securitate ale Republicii Moldova, la indicațiile serviciilor speciale ruse, a fost reținută și plasată în arest preventiv. Anunțul a fost făcut de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) joi, 12 noiembrie, într-un comunicat.

Potrivit SIS, aceasta ar fi colaborat cu reprezentanți ai serviciilor speciale ruse, inclusiv prin intermediul unor persoane din cadrul structurilor de securitate neconstituționale din regiunea transnistreană.

Mai exact, persoana ar fi fost recrutată pentru a obține informații despre activitatea instituțiilor statului, în special a celor responsabile de securitatea națională.

„Persoana vizată ar fi acționat în baza unor însărcinări și în coordonare cu reprezentanții serviciului special străin, urmărind obținerea unor informații referitoare la datele deținute de instituțiile statului despre activitățile desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova de reprezentanții serviciilor speciale străine, gradul de cunoaștere de către autorități a operațiunilor acestora, precum și eventualele măsuri întreprinse de instituțiile naționale în acest sens”, a precizat SIS.

Pe numele persoanei a fost pornită o cauză penală pentru culegerea neautorizată de informații, infracțiune prevăzută la articolul 338³ din Codul penal. La solicitarea procurorilor PCCOCS, aceasta a fost plasată în arest preventiv.

Oamenii legii continuă cercetările pentru a stabili toate circumstanțele cazului și pentru a identifica eventuale alte persoane implicate.

Imagine simbol

Consiliul Europei monitorizează alegerile din Găgăuzia: o delegație de 15 membri a ajuns în Moldova pentru o misiune de 5 zile

O delegație a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei va monitoriza alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie. Misiunea se va desfășura în perioada 12-16 noiembrie și va include 15 membri ai Congresului.

În ziua scrutinului, șapte echipe ale delegației vor fi repartizate aleatoriu în diferite localități din Găgăuzia. Acestea vor observa desfășurarea procedurilor electorale în secțiile de votare.

Potrivit unui comunicat emis de Congres, înainte de alegeri, membrii delegației vor avea întrevederi cu reprezentanți ai Parlamentului, Cancelariei de Stat și organelor electorale din Chișinău și Comrat. De asemenea, aceștia vor discuta cu reprezentanți ai actualei Adunări Populare a Găgăuziei, organizațiilor neguvernamentale, presei și corpului diplomatic.

Delegația urmează să se întâlnească și cu candidații și reprezentanții partidelor politice care participă la scrutin.

Concluziile preliminare ale misiunii vor fi publicate pe site-ul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei în după-amiaza zilei de 16 noiembrie.

Congresul Autorităților Locale și Regionale este organismul Consiliului Europei responsabil de promovarea și monitorizarea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre ale organizației. Acesta reunește 612 aleși locali și regionali, care reprezintă peste 130 000 de autorități locale și regionale.

Stoianoglo rămâne favorit în intențiile de vot la alegerile pentru funcția de bașcan, dar Gagauz câștigă teren. Sondaj IMAS

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, cu 26,5%, fiind urmat de candidatul Partidului Socialiștilor (PSRM), Fiodor Gagauz, care ar acumula 17,5% din voturi. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de compania IMAS, care arată că diferența dintre cei doi candidați s-a redus semnificativ în ultimele luni.

Potrivit cercetării, 26,5% dintre respondenți ar vota pentru Alexandr Stoianoglo, iar 17,5% pentru Fiodor Gagauz. În al doilea val al sondajului, diferența dintre cei doi era de 17,6 puncte procentuale, în timp ce în prezent aceasta a ajuns la nouă puncte procentuale.

Directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că evoluțiile reflectă dinamica din campania electorală. Potrivit acestuia, Fiodor Gagauz este perceput drept cel mai activ candidat, fiind menționat de 29,5% dintre respondenți.

Totodată, intenția de vot în favoarea candidatului socialist a crescut după ce acesta și-a anunțat candidatura din partea PSRM și a început campania electorală. „Se văd efectele de campanie. În patru săptămâni sunt schimbări semnificative”, a menționat Doru Petruți.

Datele celor trei etape ale sondajului arată că susținerea pentru Alexandr Stoianoglo este în scădere, de la 32,4% în septembrie și 29,2% în octombrie, la 26,5% în noiembrie. În schimb, Fiodor Gagauz a înregistrat o creștere constantă: de la 3,2% în septembrie, la 11,6% în octombrie și 17,5% în noiembrie.

Pe locul trei în intențiile de vot se situează candidata independentă Ivanna Koksal, cu 9,6%. Alți doi candidați independenți, Serghei Anastasov și Cornel Dudnic, sunt creditați cu 4,8% și, respectiv, 4,5%.

Totodată, peste 27% dintre respondenți nu au o opțiune clară de vot.

Sondajul IMAS a fost realizat în trei etape, în septembrie, octombrie și noiembrie 2026. Primul val a inclus 818 respondenți, al doilea – 825, iar cel mai recent – 627 de persoane din UTA Găgăuzia.

Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru primele două etape și de ±3,9% pentru cea din noiembrie.

***

Alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor avea loc pe 15 noiembrie 2026. Pentru conducerea autonomiei concurează opt candidați. Cine sunt, NewsMaker a explicat – AICI.

În aceeași zi vor avea loc și alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Pentru cele 35 de mandate au fost înregistrați 135 de candidați, majoritatea independenți.

Pentru scrutinul din 15 noiembrie au fost constituite 67 de secții de votare, dintre care 12 în municipiul Comrat.

NewsMaker a explicat cine sunt favoriții acestor alegeri și unde apar PAS și Kremlinul în calculele electorale – AICI.

screenshot

Nosatîi explică ce categorii de cetățeni ar putea fi chemați să-și apere țara, în caz de război sau asediu: „Nu divizăm societatea: din țară, peste hotare”

Ministrul Apărării a declarat că proiectul stării de asediu și de război vizează toți cetățenii R. Moldova, adăugând că „nu divizăm societatea: pe cei din țară, peste hotare”. Referitor la rechemarea cetățenilor din diasporă, Anatolie Nosatîi a spus că proiectul se referă „la cetățenii care au obligația de a contribui la apărare, care au statut de rezervist și care pot fi chemați”. Declarațiile vin după ce ministrul a declarat anterior că singura noutate a proiectului în ceea ce privește cetățenii aflați peste hotare „este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”. Nosatîi a comentat și solicitarea de retragere a proiectului, recunoscând că instituția „posibil a trebuit” să comunice mai bine pe marginea acestuia.

Despre cererea de retragere a proiectului

În cadrul unor declarații făcute după ședința Guvernului, Nosatîi a fost întrebat cum comentează solicitarea opoziției de retragere a proiectului, pe motiv că acesta ar provoca panică societate. „Uitați-vă, amenințarea principală la securitatea națională, conform Strategiei naționale de apărare, vine de la Federația Rusă și interpușii săi, care nu-și doresc ca Republica Moldova – ca țară independentă, neutră, pașnică – să aibă capacitatea să-și protejeze cetățenii. Acest proiect de lege vine ca urmare a raportului ex-post efectuat de Parlament, care recomandă ajustarea cadrului legal în domeniul situațiilor specifice, cum ar fi starea de sediu și de război. Legea există din 2002, nu este o noutate, dar, pe parcursul anilor, a avut mai multe modificări, inclusiv în 2026, după ce starea de urgență a fost decuplată de această lege și a fost elaborată altă lege. Legea vine doar să îmbunătățească cadrul legal și să determine mai exact cine și ce responsabilități și obligațiuni are în caz de așa situație”, a răspuns ministrul.

Despre comunicarea Ministerului Apărării cu privire la proiect

Întrebat dacă Ministerul Apărării a comunicat suficient cu privire la acest proiect, în contextul declarațiilor președintei Maia Sandu, care a spus că instituția trebuia „să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”, Nosatîi a declarat: „Posibil a trebuit să comunicăm mai bine la acest subiect, fiindcă, da, este de interes național și a dat posibilitate de dezinformare la cei care doresc să nu reușim în acest domeniu. Vreau să menționez că proiectul este doar proiect, vine pentru consultare. Toate instituțiile statului – ministerele, Președinția, CNA, SIS – vor veni cu propunerile lor pentru îmbunătățirea acestui proiect. Inclusiv vom face consultări publice cu societatea civilă. Și vom definitiva acest proiect până când va fi prezentat în ședința de Guvern pentru aprobare și, ulterior, pentru expediere spre Parlament pentru aprobare. Reieșind din aceea că va fi lege nouă, va trebui să fie aprobată în două lecturi. Așa că urmează încă pași de făcut până această propunere va deveni lege”.

Despre posibilitatea prelungirii mandatului prezidențial prin acest proiect

Întrebat despre unele reacții la acest proiect, potrivit cărora acesta i-ar oferi președintei posibilitatea de a-și prelungi mandatul inclusiv prin declararea stării de asediu în cazul unor amenințări hibride, Nosatîi a menționat: „Din nou, este un fals și o interpretare a ceea ce este scris. Rog să citească atent cei care invocă acest… să citească tot paragraful ce se referă la capitolul de război hibrid. Acolo e scris „cu caracter militar”. Dar în proces de coordonare și avizare, posibil să venim cu mai multe detalieri la acest capitol”.

Despre moldovenii de peste hotare

Întrebat dacă acest proiect vizează și moldovenii de peste hotare, ministrul Apărării a răspuns: „Acest proiect vizează toți cetățenii Republicii Moldova. Noi nu divizăm societatea: pe cei din țară, peste hotare și multe alte posibilități de divizare a societății”.

Referitor la rechemarea cetățenilor din diasporă, Nosatîi a fost întrebat ce categorii de persoane vor fi vizate. „Vă rog frumos să studiați atent proiectul, să citiți cuvânt cu cuvânt, să vedeți că se referă la cetățenii care au obligația de a contribui la apărare, care au statut de rezervist și care pot fi chemați. Acolo așa scrie”, a reacționat ministrul.

Ce se menționează în proiect referitor la cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare:

În articolul 20 din proiect, care se referă la obligațiile persoanelor fizice, se menționează că „cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare ori cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare ca urmare a declarării mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente”. „Cetățenii se vor adresa de urgență la misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova din statele de reședință sau la alte structuri competente desemnate și vor acționa conform dispozițiilor primite”, se adaugă în același articol. 

În nota de fundamentare a proiectului de lege se menționează că „articolul 20 stabilește obligațiile persoanelor fizice, inclusiv ale rezerviștilor și ale cetățenilor aflați în străinătate care sunt supuși obligațiilor de mobilizare și cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare”.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. 

Proiectul a stârnit un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea proiectului, adăugând că „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Guvernul l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care, la fel, cere retragerea proiectului. Printre altele, în petiție se menționează despre „obligarea cetățenilor din diasporă de a se prezenta sau de a se pune la dispoziția misiunilor diplomatice în situații de criză” și că „reprezintă o presiune nejustificată asupra celor care își au reședința în afara țării”. 

Premierul Vasile Tofan a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”, adăugând că „fiecare țară are un astfel de cadru legal”. Președinta Maia Sandu a declarat că Ministerul Apărării trebuia „să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”. Într-o reacție pentru NM, Ministerul Apărării a declarat că proiectul nu urmărește să pregătească Moldova pentru un conflict armat, ci are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune. Totodată, instituția a declarat că în proiect „nu există expresia diasporă”, ci sintagma „cetățeni aflați peste hotare”, și că „nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară”. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că „singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – ambasadă sau consulat”. 

Ulterior, proiectul a stârnit un nou val de reacții, de această dată în urma precizărilor făcute de Ministerul Apărării și de Anatolie Nosatîi. Lideri de partide, deputați și comentatori politici au declarat că, deși cuvântul „diaspora” nu apare în textul inițiativei, „proiectul de lege vorbește clar despre „cetățenii aflați peste hotare”” și că aceștia, dacă au primit ordin de chemare în urma mobilizării, „sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru a reveni în țară”. Pe 11 noiembrie, Ministerul Apărării a insistat că proiectul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Ministerul a declarat că este sigur că, în caz de tragedie, moldovenii aflați peste hotare își vor apăra țara și, astfel, se instituie un mecanism prin care vor putea face acest lucru, prezentându-se la primirea ordinului de chemare.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Poliția

(FOTO) Poliția, sesizată despre depistarea unui aparat de zbor într-o plantație din raionul Ștefan Vodă⚡⚡⚡

Un cetățean a sesizat polițiștii despre depistarea unui aparat de zbor într-o plantație de viță-de-vie, situată la marginea satului Antonești, raionul Ștefan Vodă. Informația fost comunicată de Inspectoratul General al Poliției (IGP), care a prezentat și imagini de la fața locului, precizând că experții s-au deplasat pentru examinarea obiectului și stabilirea naturii și provenienței acestuia.

„Cu puțin timp în urmă, polițiștii din Ștefan Vodă au fost sesizați de un cetățean despre depistarea unei aparat de zbor într-o plantație de viță-de-vie, situată la marginea satului Antonești. La fața locului s-au deplasat experții Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare pentru examinarea obiectului și stabilirea naturii și provenienței acestuia”, a anunțat IGP.

Instituția a îndemnat cetățenii să nu se apropie, să nu atingă fragmente sau obiecte suspecte și să evite zona până la finalizarea verificărilor.

Poliția
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: