Cernăuțeanu: Este posibil că Nesterovschi și Lozovan au părăsit regiunea transnistreană și au ajuns în Rusia

Una din versiunile examinate de poliție este că foștii deputați condamnați, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, ar fi părăsit regiunea transnistreană și ar fi ajuns în Federația Rusă. Informația a fost comunicată de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, la ediția din 29 decembrie a emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

În timpul emisiunii, șeful IGP a fost întrebat dacă Nesterovschi și Lozovan se mai află în regiunea transnistreană. „Eu nu vreau să dau cu veridicitate, sunt anumite informații care cumva schimbă paradigma, dar atât timp cât nu avem o informație veridică/probatorie că este în regiunea transnistreană sau au reușit deja să se deplaseze spre o altă locație, mai cu siguranță pentru ei, este prematur ca să vin… deoarece declarația mea acum, dacă nu este probată prin acțiuni, cu siguranță va fi combătută într-o altă ieșire și se va primi că Cernăuțeanu a dus în eroare. De aceea, atât timp cât nu am un probatoriu clar la ceea ce se bănuiește în spețele noastre, eu nu vreau să fac o constatare acum”, a răspuns Cernăuțeanu.

Întrebat dacă se bănuiește că cei doi ar fi plecat în Federația Rusă, șeful IGP a răspuns: „Este una din versiuni care se arată în procesul de investigații”.

La întrebarea cum are loc acest scenariu, Cernăuțeanu a declarat: „Cum a reușit și Țuțu să ajungă în regiunea transnistreană, după care să revină înapoi prin segmentul necontrolat și să intre pe o frontieră controlată. Deci, intuim că sunt anumite breșe de hotar pe segmentul necontrolat de care profită unii din categoria infractorilor vizați”.

***

Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Decizia a fost pronunțată pe 19 martie 2025, în lipsa acestuia, Nesterovschi fiind dat ulterior în căutare internațională. Pe 31 martie, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat că Nesterovschi se află în regiunea transnistreană și că „Federația Rusă l-a ajutat să se eschiveze de la închisoare”. Potrivit șefului SIS, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău au cerut celor de la Tiraspol ca Nesterovschi să fie predat malului drept. De cealaltă parte, Tiraspolul a spus că nu are informații despre aflarea lui Nesterovschi în Transnistria. Ambasada Federației Ruse la Chișinău a catalogat informațiile privind implicarea sa în fuga deputatului drept „speculații provocatoare”.

Pe 31 martie a fost condamnată la închisoare și Irina Lozovan. Instanța i-a dictat parlamentarei 6 ani de închisoare, iar soțului acesteia – 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Inculpații nu au fost prezenți la ședința de judecată, iar deputata a fost dată în căutare. Ulterior, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că aceasta s-ar afla în regiunea transnistreană, la fel ca și Nesterovschi. Potrivit oamenilor legii, spre deosebire de colegul său, Lozovan ar fi ajuns acolo de sine stătător.  

Pe 10 iulie, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică și deputatul PAS Lilian Carp, a declarat că Lozovan și Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană evitând punctele oficiale de trecere. Pe 11 iulie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, din informațiile pe care le deține, deputații nu au părăsit teritoriul Republicii Moldova.

Pe 30 decembrie, Maia Sandu a solicitat Guvernului să întreprindă măsuri legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepsei. Solicitarea a venit la câteva zile după ce, potrivit datelor autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare pe 26 decembrie, a ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: