Imagine simbol

Cetățenie română. Cunoașterea limbii române devine condiție obligatorie; proiect adoptat de Guvern

Persoanele care vor dori să fie cetățeni ai României vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române. Aceasta, dar și alte prevederi, se conțin într-un proiect aprobat de Guvernul României, în data de 6 iunie, informează portalul avocatnet.ro.

Potrivit proiectului de lege, condițiile pe care va trebui să le îndeplinească, pentru a putea cere cetățenia română, un apatrid sau un cetățean străin, inclusiv cea legată de termenul de ședere, sunt:

– la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei;
– dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni;
– a împlinit vârsta de 18 ani;
– are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
– este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
– cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
– cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

În plus, deoarece, potrivit Constituţiei, „în România, limba oficială este limba română”, iar cunoașterea limbii statului a cărui cetățenie o solicită este unul din principalii indicatori de integrare a solicitantului de cetăţenie, proiectul introduce drept condiție obligatorie pentru redobândirea cetățeniei române, supusă anume verificării, cunoașterea de către solicitant a limbii române.

De asemenea, termenul de opt ani de ședere în România, condiție necesară pentru solicitarea acordării cetățeniei române, va putea fi redus cu până la trei ani (acum, termenul se poate reduce la jumătate) dacă solicitantul îndeplinește o serie de condiții, face dovada participării sale active la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat şi este:

– cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene;
– născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României.

Pentru ca proiectul de lege să intre în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Parlament, promulgat de președinte și publicat în monitorul oficial.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

bbc.com

Zelenski i-a retras cetățenia capului Bisericii Ortodoxe Ucrainene

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că președintele Vladimir Zelenski a semnat un decret prin care îi retrage cetățenia mitropolitului Bisericii Ortodoxe Ucrainene Onufrie (pe numele său real – Orest Berezovski), relatează BBC.

„Serviciul de Securitate al Ucrainei a constatat că Berezovski (Onufrie) a obținut în mod voluntar cetățenia Rusiei în 2002. Despre aceasta nu a informat autoritățile competente ale Ucrainei. În același timp, după aceasta, a continuat să folosească statutul de cetățean al statului nostru”, au comunicat reprezentanții Serviciului de Securitate al Ucrainei. Potrivit instituției ucrainene, mitropolitul menține legătura cu Patriarhia de la Moscova și „a împiedicat în mod conștient obținerea independenței canonice a Bisericii ucrainene”.

În reacție, potrivit sursei citate, un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a declarat: „Preafericitul mitropolit Onufrie a explicat că deține doar pașaportul de cetățean al Ucrainei. El niciodată nu s-a adresat autorităților altor state în legătură cu obținerea altei cetățenii”.

Sursa citată a menționat că, în primăvara anului 2023, mitropolitul Onufrie a declarat că nu deține pașaport rusesc.

Anterior, jurnaliștii au publicat o investigație conform căreia conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a obținut în anii 2002–2003 pașaport de cetățean al Rusiei. Mitropolitul a explicat că a studiat la Seminarul Teologic din Moscova, la Lavra Sfânta Treime a Sfântului Serghei. După destrămarea URSS, el de facto avea cetățenia Rusiei, dar a dobândit și cetățenia Ucrainei. „Cetățenia rusă mi-a fost prelungită automat, dar nu am fost interesat de ea și nu am folosit-o”, a declarat capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene. „Între Ucraina și Rusia existau relații frățești bune. Când aceste relații au început să se deterioreze, mai ales în ultimii 10 ani, am lăsat cetățenia rusă”, a adăugat el.

Menționăm că, până la război, Biserica Ortodoxă Ucraineană aparținea Patriarhiei de la Moscova, iar în mai 2022 a organizat un sobor în urma căruia și-a declarat independența. Totuși, conform sursei citate, discuțiile privind dacă aceasta a devenit cu adevărat independentă de Moscova au continuat. Mulți episcopi și preoți nu au susținut desprinderea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Moscova. Mitropolitul Onufrie a subliniat că s-a pronunțat împotriva războiului și a condamnat agresiunea Rusiei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: