Imagine simbol

Cetățenie română. Cunoașterea limbii române devine condiție obligatorie; proiect adoptat de Guvern

Persoanele care vor dori să fie cetățeni ai României vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române. Aceasta, dar și alte prevederi, se conțin într-un proiect aprobat de Guvernul României, în data de 6 iunie, informează portalul avocatnet.ro.

Potrivit proiectului de lege, condițiile pe care va trebui să le îndeplinească, pentru a putea cere cetățenia română, un apatrid sau un cetățean străin, inclusiv cea legată de termenul de ședere, sunt:

– la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin opt ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei;
– dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi atașament față de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni;
– a împlinit vârsta de 18 ani;
– are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
– este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
– cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
– cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

În plus, deoarece, potrivit Constituţiei, „în România, limba oficială este limba română”, iar cunoașterea limbii statului a cărui cetățenie o solicită este unul din principalii indicatori de integrare a solicitantului de cetăţenie, proiectul introduce drept condiție obligatorie pentru redobândirea cetățeniei române, supusă anume verificării, cunoașterea de către solicitant a limbii române.

De asemenea, termenul de opt ani de ședere în România, condiție necesară pentru solicitarea acordării cetățeniei române, va putea fi redus cu până la trei ani (acum, termenul se poate reduce la jumătate) dacă solicitantul îndeplinește o serie de condiții, face dovada participării sale active la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat şi este:

– cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene;
– născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României.

Pentru ca proiectul de lege să intre în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de Parlament, promulgat de președinte și publicat în monitorul oficial.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Cristina Gherasimov

Moldova ajută UE să combată amestecul Rusiei în alegeri? Gherasimov: Putem contribui cu experiența din ultimele scrutine

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova ar putea contribui la Scutul european pentru democrație – o inițiativă UE care vizează combaterea manipulării informaționale și ingerințelor străine – cu experiența în contracararea amestecurilor externe pe care a căpătat-o în urma scrutinelor din 2024 și 2025. Ea a menționat că țara noastră deja împărtășește statelor-membre ale blocului comunitar expertiza sa în acest domeniu. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 14 noiembrie.

Comisia Europeană a lansat ieri Scutul european pentru democrație – o inițiativă demult așteptată în cadrul Uniunii Europene. (…) Cu ce ar putea contribui Moldova la această inițiativă este anume experiența pe care o aducem din două scrutine electorale – din toamna anului 2024, din toamna acestui an și de la referendumul care a avut loc la fel toamna trecută -, unde am fost supuși unor ingerințe fără precedent din partea Federației Ruse și a interpușilor lor. Această experiență ne-a ajutat să elaborăm un cadru normativ mai puternic, instrumente prin care putem contracara atacurile hibride, atacurile cibernetice la adresa infrastructurii critice a statului. Iar aceste bune practici le punem deja astăzi la dispoziția statelor-membre. Iată această experiență este ce poate aduce și contribui Moldova pentru a consolida și a proteja democrațiile în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Cristina Gherasimov.

Comisia Europeană a prezentat pe 13 noiembrie Scutul european pentru democrație, o inițiativă care urmărește stimularea capacității blocului comunitar de a combate manipularea informațională și dezinformarea. Actul va avea la bază trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional, consolidarea instituțiilor, alegeri corecte și libertatea mass-media, precum și implicarea activă a cetățenilor în viața democratică.

Unul dintre elementele-cheie ale inițiativei este crearea unui Centru European pentru Reziliență Democratică, care va sprijini schimbul de informații, consolidarea capacităților și cooperarea între statele membre UE.

Comisarul european pentru Democrație, Michael McGrath, a comunicat că statele candidate la aderare, inclusiv Republica Moldova, vor fi parteneri-cheie în activitatea noului Centru și vor avea acces la expertiză și mecanisme, pentru a putea să-și consolideze reziliența democratică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: