Poliția de Frontieră

Cetățenii nu mai sunt obligați să dețină asupra lor permisele de aflare în zona de frontieră pe suport de hârtie

Din 21 februarie este funcțional Sistemul Informațional E-PERMIS din gestiunea Poliției de Frontieră, serviciu online de eliberare a permiselor de aflare în zona de frontieră. Astfel, cetățenii vor putea depune cererea în format electronic și nu vor mai fi obligați să dețină asupra lor permisele de aflare în zona de frontieră pe suport de hârtie, iar polițiștii de frontieră vor putea verifica existența și valabilitatea actelor respective în regim online.

Potrivit reprezentanților Poliției de Frontieră, prestarea serviciilor de la distanță va oferi o multitudine de avantaje pentru cetățeni prin economisirea timpului și a resurselor necesare deplasării în cadrul subdiviziunilor Poliției de Frontieră pentru depunerea cererilor și respectiv ridicarea permiselor.

„La fel, va oferi posibilitatea cetățenilor de a accesa E-PERMIS din orice colț al țării și inclusiv de pe dispozitivele telefoanelor mobile conectate la rețeaua internet. Depunerea cererii sau informarea autorității de frontieră privind intenția de a vizita o locație aflată la frontiera de stat va fi rapidă și accesibilă”, comunică reprezentanții instituției,

Accesarea sistemului va fi posibilă de pe site-ul oficial al Poliției de Frontieră, la capitolul Informații utile, rubrica „E-Permis” sau acces direct pe link: www.epermis.border.gov.md.

Pe pagină sunt active mai multe tipuri de servicii, iar pentru utilizatori este și un ghid privind etapele de obținere a permisului electronic de acces în zona de frontieră.

Totodată, pentru cetățeni este pus la dispoziție un număr de contact: 022.264.562, unde ofițerii Direcției regim și ordine publică o să ofere consultații despre corectitudinea îndeplinirii online a permiselor.

Pe parcursul anului 2022, Poliția de Frontieră a eliberat un număr de 24 145 de premise de acces în zona de frontieră, 482 de permise pentru ambarcațiuni, 3 067 de avize pentru vânătoare, 229 de autorizații de activitate în zona de frontieră și alte 37 de premise de activitate în punctele de trecere a frontierei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: