Андрей Мардарь / NewsMaker

CFM: Costul biletelor pentru călătoriile cu trenul ar putea fi majorat. Însă nu semnificativ

UPDATE: Pe 17 iunie, Calea Ferată din Moldova a anunțat că nu planifică majorări de preț pentru biletele de călătorie cu trenul. „Din motiv că, transportul de călători constituie doar 1% din veniturile Căii Ferate, modificarea prețului biletelor ar constitui un proces anevoios, iar efectul ar fi minim”, a declarat întreprinderea.

Prețul biletelor la călătoria cu trenul s-ar putea majora, însă neesențial. O spune șeful Căii Ferate a Moldovei, Oleg Tofilat. Directorul CFM menționează că transportul de pasageri nu este componentă care asigură funcționalitatea Căii Ferate, iar din acest motiv conducerea instituției nu mizează foarte mult de majorarea costului biletelor. Oleg Tofilat a precizat că, în prezent, se pune accent pe majorarea fluxurilor de transport de mărfuri, notează IPN.

Potrivit directorului CFM, majorarea costului biletelor la călătoria cu trenul nu este o prioritate acum. Oleg Tofilat spune că eforturile conducerii întreprinderii se axează pe popularizarea acestui mijloc de transport în rândul cetățenilor și pe majorarea capacităților de transport de mărfuri, proces care aduce CFM venituri mult mai mari decât transportul de pasageri.

Posibil că vom veni cu ajustări la costul biletelor, dar nu va fi ceva spectaculos. Pentru că, în prezent, suntem interesați de mărirea numărului de pasageri, numărului de bilete vândute, decât de a modifica prețul. Transportul de călători constituie 1% din veniturile Căii Ferate. Modificarea prețului biletelor este un proces anevoios, iar efectul este minim. Costul biletelor contează foarte puțin în economia Căii Ferate. Trebuie să ne concentrăm pe mărirea fluxului transportului de marfă, extinderea coridoarelor de tranzit, priorități care aduc sute de milioane de lei pe an”, a explicat Oleg Tofilat în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

De asemenea, directorul întreprinderii dă asigurări că toate restanțele salariale au fost achitate. Performanța a fost posibilă grație majorării volumelor mărfurilor transportate pe calea ferată. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, războiul din Ucraina și blocarea porturilor ucrainene a reorientat transportul de mărfuri pe trasee terestre, iar în Republica Moldova transportul feroviar de mărfuri a crescut cu 89% în primul trimestru al anului.

Nu există nicio restanță salarială în ceea ce privește angajații. În prezent, încasările noastre sunt de 4 ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Noi am sporit volumele de lucru impresionant și la fel au crescut și încasările. În mare parte banii au venit din operațiunile noastre de a transporta marfa, pur și simplu am mărit volumele la maxim. Volumele de transportare au fost peste recordurile istorice”, a mai spus directorul CFM.

Anterior, Întreprinderea de Stat Calea Ferată a Moldovei a anunțat că din luna iulie 2022, este planificată o majorare considerabilă a salariilor, aproximativ cu 70%, pentru toți colaboratorii CFM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: