publika.md

UPDATE „O coincidență”. Chicu susține că interdicția pentru mașinile transnistrene nu a fost suspendată după măsura similară a Tiraspolului

Autoritățile de la Chișinău au suspendat interdicția de a trece frontiera pentru automobilele cu numere de înmatriculare transnistrene. Anunțul a fost făcut luni dimineață, 20 ianuarie, de către viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, pe pagina sa de Facebook. Ulterior, premierul Ion Chicu a declarat că inițiativa a constituit un „proces de testare”. 

„Astăzi a fost suspendat regimul de testare la trecerea froniterei de stat moldo-ucrainene pentru automobilele înmatriculate în stânga Nistrului. Informația colectată de către organele de resort pe parcursul ultimelor 10 zile va fi analizată sub aspectul cererii pentru călătorii în Ucraina și a celei pentru înmatriculare cu plăcuțe ”neutre” din partea locuitorilor regiunii transnistrene. Deciziile ulterioare vor fi luate în baza analizei efectuate și vor fi comunicate public”, notat oficialul.

Tot astăzi, după ședința comună cu șeful statului și președinta parlamentului, prim-ministrul Ion Chicu a precizat că decizia de suspendare a interdicției din partea Chișinăului nu reprezintă o „cedare” în fața Tiraspolului.

„Chişinăul nu a cedat, iar cuvinte de şantaj noi nu folosim. Chişinăul a oferit cetăţenilor noştri din Transnistria posibilitatea de a-şi înregistra automobilele cu numere aşa numite neutre, ca să poată accede în ţările terţe, în special Ucraina. O bună parte din cetăţeni au făcut acest lucru, alţii încă nu. Am fost notificaţi de colegii din Ucraina că, începând cu 1 aprilie, nu vor mai admite maşini cu numere transnistrene. Respectiv, colegii din instituţiile statului au făcut timp de 10 zile un proces de testare cum o să funcţioneze în cazul în care nu trec. Acest termen expiră astăzi sau mâine şi această problemă se rezolvă. Ce va fi după 1 aprilie, atunci când Ucraina nu va permite cetăţenilor noştri din Transnistria să circule cu numere transnistrene o să vedem. Dar şantaj, cedare nu este, e o coincidenţă, doar atât”, a precizat Ion Chicu.

Amintim că vineri, 17 ianuarie, Tiraspolul a decis să răspundă cu aceeași monedă la interdicția de a trece frontiera introdusă de Chișinău pentru automobilele cu numere de înmatriculare transnistrene. Și din 24 ianuarie, au interzis autovehiculelor cu numere moldovenești să treacă segmentul nistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Chișinăul a răspuns că „va analiza chestiunea” și apoi va lua o decizie. Șeful Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch, a îndemnat părțile să dea dovadă de responsabilitate.

Iar președintele Igor Dodon a vorbit a discutat problema la telefon cu liderul Transnistriei, Vladim Krasnoselski. Ulterior, șeful statului a anunțat că au convenit asupra identificării „unor decizii urgente pentru a evita criza”.

Între timp, Tiraspolul a anunțat că Dodon a promis anularea interdicției din partea Chișinăului și că, drept urmare, vor suspenda propria decizie de interzicere a accesului mașinilor înmatriculate în Republica Moldova spre frontiera cu Ucraina.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

„Adunarea Cetățenească” la parlament, pe subiectul amalgamării: 50 de moldoveni au votat recomandări

50 de cetățeni din diferite regiuni ale țării, selectați aleatoriu, au participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL). Aceștia au votat 15 recomandări pentru Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc la Parlament. Informația a fost comunicată de reprezentanții Legislativului, care au numit evenimentul drept „Adunarea Cetățenească privind reforma APL”.

Potrivit Legislativului, 50 de cetățeni selectați aleatoriu din diferite regiuni ale țării au participat, în două weekenduri (16-17 mai și 30-31 mai), la un exercițiu dedicat reformei administrației publice locale.

Participanții au analizat impactul reformei asupra comunităților, au discutat cu experți și reprezentanți ai autorităților și au formulat recomandări pentru a fi transmise Parlamentului Republicii Moldova.

La aprobarea celor 15 de recomandări a avut loc o sesiune de vot secret, a precizat Legislativul. Acestea au fost susținute de peste 75% dintre voturi.

Recomandările votate de participanți sunt:

  • Susținerea localităților care nu reușesc să se amalgameze voluntar, astfel încât acestea să nu fie dezavantajate financiar în cazul unei amalgamări normative;
  • Introducerea unor mecanisme echitabile de distribuire a resurselor între localitățile amalgamate și de susținere temporară, pentru ca satele mai mici să nu fie lăsate fără investiții și servicii;
  • Susținerea dezvoltării localităților mici care vor să se amalgameze, dar nu sunt acceptate de localitățile mai mari, prin crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea acestora;
  • Reabilitarea și construcția de către stat a drumurilor și infrastructurii dintre localitățile amalgamate, pentru a preveni izolarea comunităților;
  • Armonizarea legislației privind Grupurile de Acțiune Locală în contextul reformei administrației publice locale;
  • Organizarea unor campanii de informare accesibile și adaptate diferitelor categorii de vârstă și grupuri sociale privind reforma APL, inclusiv prin platforme online și adunări publice regionale;
  • Informarea cetățenilor despre reforma APL în limbile vorbite de minoritățile etnice din Republica Moldova;
  • Asigurarea reprezentării echitabile a localităților mici în noile structuri administrative și în consiliile locale, prin crearea rolului de reprezentant al localității și modificarea legislației electorale astfel încât fiecare localitate să fie reprezentată proporțional în consiliile locale;
  • Garantarea accesului deschis la informații despre activitatea consiliilor locale, inclusiv prin transmisiuni live ale ședințelor consiliilor și întâlniri organizate în teritoriu;
  • Protejarea localităților cu minorități etnice și respectarea drepturilor acestora în cadrul reformei administrației publice locale, inclusiv prin prevederea unor excepții de la pragul numeric minim al populației;
  • Protejarea infrastructurii culturale locale: case de cultură, biblioteci și muzee, în localitățile amalgamate;
  • Reangajarea și recalificarea personalului din primării care riscă să își piardă locurile de muncă în urma reformei;
  • Crearea unui mecanism diferențiat de impozitare pentru localitățile amalgamate, astfel încât taxele să nu crească brusc în satele mici;
  • Redirecționarea impozitului pe venit către localitatea de domiciliu a cetățeanului, pentru a susține dezvoltarea economică locală;
  • Extinderea serviciilor oferite prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, inclusiv prin servicii mobile pentru localitățile rurale.

    Recomandările au fost înmânate deputatei PAS Ana Calinici, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în calitate de reprezentantă a Parlamentului Republicii Moldova.

    „Este important să spunem că această Adunare Cetățenească nu a fost organizată pentru a valida formal decizii deja luate. (…) Recomandările prezentate astăzi aparțin cetățenilor. Unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am văzut în acest proces este faptul că oameni cu opinii diferite au stat la aceeași masă, s-au ascultat și au încercat să formuleze propuneri comune”, a declarat Calinici.

    Potrivit Legislativului, Adunarea Cetățenească a fost găzduită de Parlamentul Republicii Moldova și organizată de Parteneriatul European pentru Democrație și Centrul de Politici și Reforme, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

    ***

    Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

    Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

    Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

    608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: