Iute Group majorează emisiunea de obligațiuni la 300 de milioane de euro 

În cadrul unei emisiuni-țintă, Iute Group a plasat obligațiuni suplimentare în valoare de 140 de milioane de euro către investitori instituționali, cu scadența în 2030. Fondurile atrase vor fi utilizate pentru extinderea portofoliului de credite, dezvoltarea activității și refinanțarea obligațiunilor cu scadența în 2026.

Grupul bancar digital a atras investiții din partea unor investitori instituționali europeni. În urma tranzacției, valoarea totală a obligațiunilor Iute, cu scadența în 2030 și o dobândă anuală de 12%, a ajuns la 300 de milioane de euro.

Ne-am propus să atragem capital pentru a susține creșterea pe piețele pe care activăm și pentru a crea o bază de capital de 300 de milioane de euro pentru grup, pe o perioadă de cinci ani. Obligațiunile cu randament ridicat, listate pe piața principală a burselor Nasdaq din Frankfurt și Tallinn, se aliniază foarte bine cu randamentul și scadențele portofoliului nostru de credite, precum și cu strategia de dezvoltare a unei bănci digitale și a unei super-aplicații în fiecare țară în care grupul este prezent. Accentul finanțării s-a deplasat în mod evident către capitalul instituțional european, deși ne dorim în continuare să oferim și investitorilor de retail oportunități de investiții cu un raport atractiv între risc și randament. Participațiile acționarilor nu s-au modificat, direct sau indirect, în urma tranzacției.”, – a declarat Tarmo Sild, CEO Iute Group. 

Subscrierea obligațiunilor s-a încheiat în doar două zile, iar valoarea totală de 300 de milioane de euro a adus emisiunea noastră la nivelul tranzacțiilor internaționale de anvergură, marcând o etapă importantă pentru Iute Group pe piețele internaționale de capital. Acest lucru ne-a oferit vizibilitate în rândul unor noi investitori instituționali importanți. Investitorii au încredere în strategia noastră pe termen lung de a dezvolta o bancă digitală pentru servicii financiare de zi cu zi pe fiecare piață pe care activăm, precum și în lichiditatea și randamentul obligațiunilor noastre”, a adăugat acesta.

Mesajul investitorilor pentru echipa Iute este unul simplu: ați atins deja un nivel semnificativ de dezvoltare. Odată cu accesarea unui nou prag pe piața internațională, este nevoie de și mai multă disciplină și efort, deoarece capitalul atras trebuie să genereze valoare”, a subliniat Sild.

Fondurile atrase prin emisiunea suplimentară vor fi utilizate pentru optimizarea structurii de capital a Iute Group, inclusiv pentru refinanțarea volumului rămas al obligațiunilor cu scadența în 2026, în valoare de aproximativ 48 de milioane de euro. Totodată, tranzacția va susține extinderea portofoliului de credite, dezvoltarea serviciilor bancare digitale și a altor linii de activitate ale grupului.

Emisiunea suplimentară a fost realizată în cadrul emisiunii existente de obligațiuni privilegiate garantate, cu scadența în 2030, prin intermediul IuteCredit Finance S.à r.l., filială deținută integral de Iute Group. Obligațiunile au o dobândă anuală de 12%, iar prețul de plasare a fost stabilit la 99,50. Decontarea tranzacției este estimată pentru 3 iunie 2026 sau în jurul acestei date.

Obligațiunile suplimentare urmează să fie admise la tranzacționare pe piața reglementată principală a Bursei din Frankfurt și pe piața reglementată baltică a Bursei Nasdaq din Tallinn, în cadrul listărilor existente.

Scadența obligațiunilor din 2030 va avea loc etapizat, începând cu trimestrul al treilea al anului 2029. Potrivit companiei, calendarul trimestrial al plăților permite distribuirea mai eficientă a necesarului de refinanțare și oferă o flexibilitate sporită în gestionarea fluxurilor financiare.

Fluxul de numerar constant și stabil al Iute creează premise solide pentru rambursarea obligațiunilor și, eventual, pentru refinanțarea acestora. Un avantaj suplimentar este faptul că durata medie a portofoliului de credite al clienților noștri este semnificativ mai scurtă decât perioada de circulație a obligațiunilor. Dacă va fi necesar, vom începe refinanțarea obligațiunilor cu scadența în 2030 cel târziu până la sfârșitul anului 2029”, a declarat Sild.

Pe lângă investitorii instituționali internaționali, obligațiunile Iute se bucură de interes și din partea investitorilor de retail din Estonia și din celelalte țări baltice.

Le mulțumim atât investitorilor instituționali, cât și celor individuali pentru încrederea acordată. Pentru noi este deosebit de important faptul că, alături de investitorii internaționali, suntem susținuți și de investitori din Estonia și din celelalte țări baltice, care cred în dezvoltarea pe termen lung și în strategia Iute”, a subliniat Sild.

Iute Group AS, fondată în 2008, este o companie estoniană de tehnologie financiară. Prin intermediul filialelor sale, grupul oferă soluții de plată în rate, servicii de plată, oportunități de investiții, precum și produse bancare și de asigurare. Iute deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord și Bulgaria. Grupul își finanțează portofoliile de credite prin capital propriu, depozite și obligațiuni garantate, listate pe piața principală a Bursei din Frankfurt și pe Nasdaq Baltic. Din 2023, Iute este sponsor principal al Orchestrei Simfonice Naționale din Estonia și a fost desemnat „Prieten al culturii 2023”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Скриншот

„Nu vorbesc moldoveneasca”. Deputatul Grigore Uzun renunță la planul de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei

Grigore Uzun, deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe care liderul formațiunii, Igor Dodon, îl anunțase anterior drept candidatul PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, a comunicat că nu va concura în cursa electorală. El a motivat decizia prin faptul că nu cunoaște limba română, pe care politicianul a numit-o „moldovenească”, și că, în aceste condiții, nu îndeplinește una dintre cerințele obligatorii pentru înregistrarea candidaturii, introdusă prin recentele modificări ale Codului Electoral. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Igor Dodon.

Eu nu vorbesc, în primul rând moldoveneasca, nu româna. Consider că limba este moldovenească – a fost, este și va fi. Dar nu o cunosc, la fel ca majoritatea cetățenilor autonomiei găgăuze. (…) Nu vreau să pun în dificultate cel mai mare partid de opoziție din țară – Partidul Socialiștilor – și am luat decizia să nu-mi înaintez candidatura la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan”, a declarat Grigore Uzun.

Deputatul a menționat că va studia „limba moldovenească”, iar la actualul scrutin se va ocupa de pregătirea candidaților PSRM pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a precizat că, în următoarele zile, vor avea loc consultări cu potențiali candidați la funcția de bașcan, iar ulterior se va decide cine va reprezenta formațiunea politică. Politicianul a refuzat să dezvăluie numele potențialilor candidați, dar a subliniat că sunt „cel puțin 2-3”.

Amintim că, până acum, și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan ex-deputatul APG Petru Uzun, fostul deputat socialist Fiodor Găgăuz și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat „Alternativa”, care a beneficiat de sprijinul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024.

Grigore Uzun a reprezentat PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, reușind să ajungă în turul II, unde a fost învins de Evghenia Guțul.

Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de guvernator al autonomiei a început luni, 21 septembrie, iar campania electorală va demara pe 16 octombrie. Alegerile propriu-zise vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Scrutinele vor fi organizate conform noilor prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în luna august, după o dispută îndelungată cu Comratul privind modul de desfășurare a procesului electoral în autonomie. Potrivit noilor reguli, pentru a candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să dețină cetățenia Republicii Moldova și drept de vot, să fi împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani, să fi domiciliat sau să domicilieze pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia timp de cel puțin 10 ani, să cunoască limbile găgăuză și română și să nu se afle sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale.

***

Faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

Al doilea caz de survolare neautorizată a spațiului aerian al R. Moldova într-o singură zi. Ce spune Ministerul Apărării

Încă un obiect aerian a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova astăzi, 21 septembrie, pe fondul atacurilor masive lansate de Federația Rusă asupra Ucrainei. Informația a fost confirmată de Ministerul Apărării într-un comunicat.

Potrivit instituției, Serviciul Operații Aeriene a detectat obiectul aerian la ora 12:34. Acesta a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova din direcția localității Maiaki, regiunea Odesa, traversând frontiera de stat în zona satului Palanca, raionul Ștefan Vodă.

Ministerul Apărării a precizat că obiectul aerian a rămas în spațiul aerian al țării aproximativ două minute. La ora 12:36, acesta a părăsit spațiul aerian național și s-a îndreptat spre Ucraina, în direcția localității Bileaivka.

Instituția nu a oferit, deocamdată, detalii despre tipul obiectului aerian detectat.

Acesta este al doilea incident de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova înregistrat astăzi, 21 septembrie. Sistemele de supraveghere aeriană au mai detectat, la ora 00:17, un aparat de zbor neidentificat. Acesta a dispărut de pe radare la ora 00:44, în proximitatea satului Tabani, raionul Briceni, iar echipe de recunoaștere și de geniu ale armatei au fost trimise în localitate pentru cercetări. Totodată, pe fondul incidentului, spațiul aerian din zona de nord a țării a fost închis timp de 24 de minute.

De la începutul anului, au fost înregistrate 39 de cazuri de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova.

Chișinăul va răspunde Moscovei cu „măsuri diplomatice”, după ce a organizat alegeri în Transnistria? MAE: Ne rezervăm dreptul

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă organizarea de către Federația Rusă a alegerilor pentru Duma de Stat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără acordul Chișinăului. Într-o declarație emisă pe 21 septembrie, instituția a declarat că desfășurarea procesului electoral în stânga Nistrului, aflat în afara controlului autorităților constituționale, reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a țării și a menționat că își rezervă dreptul să întreprindă „măsurile diplomatice necesare”.

Organizarea procesului electoral de către Federația Rusă pe teritoriul suveran al Republicii Moldova, în afara controlului autorităților constituționale și fără acordul acestora, constituie o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și contravine principiilor dreptului internațional”, a transmis MAE.

Ministerul de Externe a precizat că autoritățile ruse au fost informate „în repetate rânduri” că deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană nu poate avea loc fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Totodată, Chișinăul a informat partea rusă că cetățenii Federației Ruse aflați pe teritoriul Republicii Moldova își pot exercita dreptul de vot la secțiile constituite în localitățile aflate sub controlul autorităților constituționale, cu respectarea procedurilor relevante.

Totodată, instituția a subliniat că organizarea unor procese electorale de către un alt stat în regiunea transnistreană nu produce efecte juridice și nu poate afecta în niciun fel statutul juridic internațional al acesteia ca parte integrantă a Republicii Moldova.

Republica Moldova își rezervă dreptul de a întreprinde măsurile diplomatice necesare și va continua să coopereze cu partenerii internaționali pentru apărarea suveranității și integrității sale teritoriale, precum și a ordinii juridice internaționale și a principiilor Cartei ONU”, a menționat MAE.

Amintim că alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse s-au desfășurat în perioada 18–20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Rusia de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de Moscova, Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în ultimele două decenii, a câștigat scrutinul, obținând 355 de mandate – ceea ce constituie majoritate constituțională. Totodată, în regiunea transnistreană ar fi votat peste 51 000 de cetățeni ruși, dintre care circa 78% ar fi susținut „Rusia Unită”.

Anterior, administrația nerecunoscută de la Tiraspol a publicat adresele a 15 secții de votare la care cetățenii ruși din stânga Nistrului își vor putea exprima votul pentru alegerile în Duma de Stat. Asta deși Chișinăul a autorizat deschiderea unei singure secții de votare – în incinta ambasadei Federației Ruse la Chișinău.

Pe 3 septembrie, ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la MAE, unde i s-a înmânat o notă de protest față de intenția Moscovei de a deschide secții de votare în stânga Nistrului.

Alegeri în Rusia: partidul lui Putin a obținut, din nou, majoritate constituțională. Câți ruși din Transnistria au votat la scrutin

În Rusia s-au încheiat alegerile pentru Duma de Stat. Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale de Moscova, Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere în ultimele două decenii, a câștigat scrutinul, obținând 355 de mandate – ceea ce constituie majoritate constituțională. Totodată, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care nu se află sub controlul autorităților constituționale și în care au fost deschise secții de votare fără acordul Chișinăul, ar fi votat peste 51 000 de cetățeni ruși, dintre care circa 78% ar fi susținut „Rusia Unită”.

Potrivit CEC-ului rus, prezența la alegeri a fost de 59,32%, peste cea înregistrată la alegerile pentru Duma de Stat din 2021, când la urne s-au prezentat 51,72% dintre alegători.

După numărarea a 95,18% dintre procesele-verbale, partidul „Rusia Unită” conduce cu 57,83% din voturi pe listele de partid. Partidul Comunist are 13,81%, Partidul Liberal-Democrat (LDPR) – 8,98%, iar „Oameni Noi” – 7,96%. „Rusia Justă” a obținut 4,96%, fiind, la acel moment, sub pragul electoral de 5%. Totuși, președinta CEC, Ella Pamfilova, a declarat că formațiunea are „șanse mari” să depășească pragul electoral.

Astfel, „Rusia Unită” ar urma să obțină 355 de mandate în Duma de Stat, ceea ce îi asigură o majoritate constituțională, pentru care sunt necesare cel puțin 301 mandate, notează Meduza. Aceasta ar urma să fie cea mai numeroasă fracțiune parlamentară obținută de partid în istoria sa. Până acum, recordul „Rusiei Unite” era de 343 de mandate, după alegerile din 2016.

Partidul Comunist ar urma să aibă 40 de mandate, LDPR – 25, „Oameni Noi” – 20, iar „Rusia Justă” – patru, potrivit repartizării preliminare anunțate de CEC.

„Rusia Unită” a anunțat, de asemenea, că în noua componență a Dumei de Stat se vor regăsi 86 de persoane care au participat la războiul împotriva Ucrainei. Potrivit partidului, acestea reprezintă aproximativ o cincime din numărul total al deputaților. Cifra a fost anunțată de secretarul general al partidului, Vladimir Iakușev.

Între timp, „Iabloko” – singurul partid de opoziție din Rusia care pledează deschis împotriva invaziei din Ucraina – a reușit să intre în Duma Regională din Novgorod. Potrivit datelor preliminare ale comisiei electorale regionale, formațiunea a obținut 6,2% din voturi, după numărarea a 96,86% dintre procesele-verbale. Regiunea Novgorod a fost singura în care lista „Iabloko” a fost admisă la alegerile regionale.

Primul loc în regiune a fost ocupat de „Rusia Unită”, care a obținut 38,37% din voturi.

Cum au votat cetățenii ruși din Transnistria

Potrivit CEC-ului rus, în regiunea transnistreană au votat 51 092 de cetățeni ruși pentru alegerile în Duma de Stat.

Cea mai mare parte dintre ei — 77,76%, adică 39 733 de persoane — au votat pentru „Rusia Unită”.

Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% din voturi (3 231 de alegători), LDPR — 4,4% (2 252), „Oameni Noi” — 3,25% (1 662), „Partidul Pensionarilor” — 2,41% (1 233), iar „Rusia Justă” — 2,23% (1 142).

„Rusia Unită” a fost înființată în 2001 și este principala formațiune politică asociată cu președintele Vladimir Putin. Partidul a câștigat toate alegerile pentru Duma de Stat organizate de când Putin a ajuns la putere, în 2000. Formațiunea îl susține pe Putin și politicile Kremlinului, inclusiv invazia pe scară largă a Ucrainei și anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate, nerecunoscută de comunitatea internațională.

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse s-au desfășurat în perioada 18–20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Rusia de la începutul invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Imagine simbol

Șoferul Armatei Naționale care a urcat beat la volan, suspendat din funcție după accidentul de la Ocnița

Șoferul vehiculului Armatei Naționale care se afla în stare de ebrietate și a fost implicat într-un accident în raionul Ocnița a fost suspendat din funcție pe durata anchetei de serviciu. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării luni, 21 septembrie, într-un comunicat.

Comisia internă de anchetă a Ministerului Apărării, referitor accidentului rutier din această noapte, a decis suspendarea din funcție a șoferului implicat, pe parcursul desfășurării investigațiilor de serviciu. În funcție de rezultatele cercetării, persoana vinovată de producerea accidentului va fi sancționată în conformitate cu prevederile legislației în vigoare”, a transmis instituția.

Totodată, Ministerul Apărării a menționat că „Ministerul Apărării condamnă orice abatere de la normele de disciplină și conduită profesională”.

Amintim că, pe 21 septembrie, în jurul orei 03:00, un autoturism al Armatei Naționale, în care se aflau mai mulți militari, a fost implicat într-un accident rutier în orașul Otaci, raionul Ocnița. Militarii nu au fost răniți, însă informațiile preliminare arată că șoferul vehiculului era beat.

Pentru stabilirea circumstanțelor și cauzelor producerii accidentului, Ministerul Apărării a creat o comisie internă care investighează cazul.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: