#YouthEconomy revine! Mentori de top și un nou format pentru tinerii care vor mai mult decât teorie

Ce au în comun antreprenorii care au construit afaceri reale, liderii din instituțiile financiare și tinerii care vor să-și găsească direcția în carieră? Din această toamnă, se întâlnesc din nou la #YouthEconomy.

Programul de educație financiară #YouthEconomy revine într-o ediție extinsă și mai interactivă, construită în jurul experiențelor practice și dialogului direct cu profesioniști din diverse domenii. Aproximativ 80 de elevi ai Colegiului Național de Comerț vor avea ocazia să descopere, din interior, cum funcționează mediul de business prin sesiuni aplicate și întâlniri cu antreprenori, lideri din sectorul financiar, media și industriile creative

În acest an, proiectul se dezvoltă prin alăturarea unui nou partener — Energbank — consolidând colaborarea dintre mediul educațional, sectorul financiar și comunitatea de business. În acest context, iute Moldova, Energbank, Academia de Studii Economice a Moldovei și Junior Achievement Moldova au semnat recent un nou acord de parteneriat pentru organizarea ediției de toamnă a proiectului.

Rectorul Academiei de Studii Economice a Moldovei, Alexandru Stratan, apreciază colaborarea cu instituțiile financiare de top din Republica Moldova, subliniind importanța parteneriatelor care apropie mediul academic de cerințele reale ale pieței.

 „Ne bucurăm să continuăm, pentru al doilea an consecutiv, parteneriatul în cadrul inițiativei Youth Economy, alături de companii puternice din domeniul financiar, precum iute Moldova și Energbank, care aleg să investească în educația tinerilor și să susțină activ dezvoltarea unei noi generații.”

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova, declară că noua etapă a proiectului este construită exact pe ceea ce caută tinerii astăzi: experiențe autentice și oameni care inspiră prin parcursul lor profesional. El accentuează că succesul ediției precedente a confirmat necesitatea unor astfel de inițiative și importanța implicării constante a mediului de business în educația noii generații.

„Ediția precedentă a programului a arătat cât de mult îi ajută pe tineri contactul direct cu profesioniști și antreprenori. Tinerii de astăzi vor să înțeleagă cum arată viața profesională în realitate, cum se iau deciziile importante și ce înseamnă să construiești ceva de la zero. #YouthEconomy este spațiul în care pot adresa întrebări și primi răspunsuri sincere de la oameni care au trecut prin acest parcurs.”

La rândul său, Lilia Boico, Președinta Comitetului de Conducere al Energbank, a subliniat că programul oferă tinerilor oportunitatea de a înțelege mai bine traseul profesional al liderilor din mediul de afaceri și competențele necesare pentru a reuși într-un domeniu competitiv.

„Semnarea acestui acord ne permite să consolidăm eforturile comune pentru a crea mai multe oportunități de învățare și dezvoltare pentru tineri. Sunt convinsă că acest parteneriat va aduce un impact pozitiv noii generații și îi va ajuta să își construiască un parcurs profesional mai clar și mai bine pregătit pentru realitățile pieței.”

Laurenția Filipschi, Directoare Executivă Junior Achievement Moldova — una dintre cele mai importante organizații de educație economică și antreprenorială din Republica Moldova — a evidențiat importanța accesului tinerilor la informații actuale și aplicate, care să îi ajute să înțeleagă mai bine realitățile mediului profesional și oportunitățile de dezvoltare personală și antreprenorială.

„În calitate de partener educațional al programului #YouthEconomy, Junior Achievement Moldova contribuie cu expertiză internațională și conținut adaptat noii generații. Susținem cu deschidere astfel de inițiative, deoarece ele reconfirmă importanța investițiilor în educație și în dezvoltarea tinerilor.”

Lansat în martie 2025, #YouthEconomy a reunit mentori din business, media, tech și industrii creative, care au discutat deschis cu tinerii despre carieră, bani, eșecuri și deciziile care le-au modelat parcursul profesional. Inițiativa răspunde interesului tot mai mare al noii generații pentru experiențe practice și repere profesionale construite prin dialog direct cu oameni din business și industrii creative.

Printre mentorii ediției precedente s-au numărat Carolina Bugaian, CEO Moldcell, Andrada Ionescu, General Manager Glovo, Dana Ciobanu, actriță și femeie de afaceri, George Teodorescu, Director Regional Mixbook, Sorina Obreja, jurnalistă și antreprenoare, cât și Pavel Sîrbu, administratorul Comedy Zebra Show.

Experiențele, interacțiunile și discuțiile care au marcat prima ediție #YouthEconomy pot fi urmărite în recap-ul video al proiectului.

#YouthEconomy powered by iute Moldova & Energbank face parte din campania națională de educație financiară „Generația Inteligenței Financiare”, inițiativă care își propune să ajute tinerii să înțeleagă mai bine lumea banilor, carierei și antreprenoriatului prin experiențe reale, mentorat și dialog direct cu oameni din business.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

European Union 2026 - Source : EP/Valentine ZELER

Maia Sandu: Ungaria susține deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova

Președinta Maia Sandu a declarat că „toate” statele membre ale Uniunii Europene susțin deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Republica Moldova. Ea a precizat că Ungaria, care se opune avansării procesului de aderare a Ucrainei, nu ar avea obiecții în privința Republicii Moldova. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie.

„Ungaria nu ne-a blocat și nu ne blochează. Ungaria spune foarte clar că susține deschiderea negocierilor pentru următoarele grupuri de capitole pe Republica Moldova. Nu este Ungaria oponentă. Deci avem susținerea tuturor statelor membre pentru deschiderea următoarelor grupuri de capitole”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, concomitent cu Ucraina. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până acum, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

În octombrie, Ungaria a blocat următorul pas procedural pentru deschiderea ultimelor două clustere de negocieri cu Ucraina. Pentru avansarea procesului este necesar acordul unanim al statelor membre UE. Blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care avansează în procesul de aderare în paralel cu Ucraina.

Autoritățile ungare au mai blocat anterior avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând probleme legate de respectarea drepturilor minorității maghiare din această țară. Pe 12 octombrie, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o lege în acest sens.

Cu toate acestea, oficialii europeni estimează că ultimele două clustere de negocieri vor fi deschise până la sfârșitul anului 2026.

***

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

ziar.md

Sandu, după ce Krasnoselski a fost decorat de Putin: Rusia va încerca să destabilizeze Moldova ca să ne îngreuneze aderarea la UE

Federația Rusă va încerca tot mai des să destabilizeze Republica Moldova sau să creeze impresia că situația din țară este instabilă, pentru a îngreuna aderarea la Uniunea Europeană, avertizează președinta Maia Sandu. Șefa statului a făcut declarația după ședința Consiliului Național de Securitate, după ce a fost întrebată despre interdicția de a părăsi Moldova timp de cinci ani, impusă de Guvern liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, după vizita sa la Moscova.

„Guvernul a explicat această decizie. Pot doar să spun ca în următoarele luni și nu doar, o să vedem mai multe încercări din partea Federației Ruse de a destabiliza situația, de a crea percepția unei destabilizări în Republica Moldova, ca să creeze obstacole, ca sa creeze întrebări în statele membre ale Uniunii Europene și pentru ca să ne îngreuneze nouă drumul de aderare la UE. Este un lucru pe care o să-l vedem, din păcate”, a declarat Sandu.

Președinta țării susține că autoritățile trebuie să fie pregătite, în acest context, să răspundă unor astfel de acțiuni: „În primul rând – ca să păstrăm stabilitatea și pacea aici, acasă. În al doilea rând – pentru a nu discredita parcursul nostru european”.

Reamintim că Vadim Krasnoselski a primit pe 4 noiembrie „Ordinul de Onoare” din partea președintelui rus Vladimir Putin. În cadrul ceremoniei, Putin a declarat că distincția i-a fost acordată pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia și dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”.

Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, la revenirea de la Moscova, liderului de facto al regiunii transnistrene îi vor fi aplicate măsuri restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi Republica Moldova timp de cinci ani. Instituția a precizat că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”.

În aceeași zi, premierul Vasile Tofan a declarat că Krasnoselski poate reveni la Tiraspol, însă nu va putea folosi Aeroportul Chișinău timp de cinci ani. Întrebat de NewsMaker despre temeiul juridic al măsurii, premierul a spus că nu va intra într-o discuție „tehnico-juridică”, întrucât relația cu regiunea transnistreană este una politică. El a dat însă asigurări că autoritățile au instrumentele necesare pentru a pune în aplicare interdicția.

Tofan nu a exclus ca liderul de facto ar putea să rămână în Rusia, țară a cărei cetățenie o deține. Premierul a confirmat, totodată, că Krasnoselski nu este cetățean al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
realitatea.md

Ministerul Apărării nu a comunicat suficient? Sandu, prima reacție la noile reguli în caz de război, propuse din 1 ianuarie

Președinta Maia Sandu susține că proiectul privind starea de război și de asediu conține prevederi standard, care se regăsesc în legislația tuturor țărilor. Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze”. Pe de altă parte, președinta a menționat că Ministerul Apărării trebuia „să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de opoziție”. Declarațiile au fost făcute pe 6 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă, ca urmare a unei întrebări adresate de NewsMaker.

„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în ’92. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi standard, care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit. Bineînțeles că trebuie să avem cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal adus în ordine”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „politicienii rău-intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor, au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie”. „Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanți ai opoziției”, a conchis șefa statului.

Menționăm că Ministerul Apărării nu a comentat deocamdată informațiile apărute în spațiul public cu privire la proiect. În acest context, NewsMaker a solicitat o reacție din partea instituției.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Premierul Vasile Tofan a apărat proiectul, menționând că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Imagine simbol

Transnistria va continua să primească gaz din fondurile unui credit special acordat de Rusia? Tofan: „Caută pârghii cum să destabilizeze Moldova”

Premierul Vasile Tofan susține că, la moment, autoritățile Republicii Moldova nu au informații că schema de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene s-ar putea sista. În același timp, oficialul a declarat că „niciodată nu poți fi sigur” și că, în acest sens, „Federația Rusă – nu trebuie să ne facem iluzii – caută pârghii cum să destabilizeze Moldova”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 5 noiembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

În timpul emisiunii, premierul a fost întrebat dacă schema de aprovizionare cu gaze naturale a regiunii transnistrene va continua în același mod, în contextul plecării liderului de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, în Rusia, care, de fapt, a urmărit aprovizionarea cu gaze a regiunii pe perioada iernii.

„La moment, nu avem indicații că va fi diferit decât a fost în iarna precedentă”, a răspuns Tofan. „Nu avem informații că s-ar putea sista”, a adăugat premierul.

Întrebat dacă este sigură informația că schema de aprovizionare nu se va sista, oficialul a menționat: „Niciodată nu poți fi sigur și, evident, că Federația Rusă – nu trebuie să ne facem iluzii – caută pârghii cum să destabilizeze Moldova. La moment, nu avem indicații că vor fi careva perturbări în ceea ce ține de furnizarea de gaze”.

***

Amintim că, pe 4 noiembrie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a apărut alături de președintele rus Vladimir Putin, la Moscova. Ultimul i-a înmânat Ordinul de Onoare. Chișinăul a calificat acțiunea drept „o provocare a Rusiei”, adăugând că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”. Astfel, s-a anunțat că, la revenirea de la Moscova, autoritățile Republicii Moldova îi vor aplica lui Krasnoselski interdicția de a părăsi teritoriul țării pentru o perioada de 5 ani. Detalii AICI.

***

Reamintim că, la începutul anului 2025, Tiraspolul, Chișinăul și Bruxellesul au convenit asupra unei așa-numite „scheme ungare” de livrare a gazelor naturale în regiunea transnistreană, după ce Gazprom a anunțat, pe 31 decembrie 2024, că nu mai livrează gaze Republicii Moldova, deși contractul era încă valabil.

În prezent, gazul este cumpărat de pe piața Uniunii Europene și transportat până la frontiera Republicii Moldova de compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG, iar de la frontieră spre Transnistria este livrat de Moldovagaz. Achitarea livrărilor este făcută de o companie înregistrată în Dubai, din fondurile unui credit special acordat de Rusia. După lansarea acestei scheme, însă, companiile din Dubai care efectuează plățile s-au schimbat periodic. De fiecare dată când era schimbată compania-plătitoare apăreau probleme în mecanismul de livrare a gazului. În consecință, Tiraspolul a anunțat, în sezonul rece de anul trecut, în repetate rânduri măsuri de economisire: întreprinderile industriale și stațiile de alimentare cu gaz își suspendau activitatea, furnizarea apei calde era oprită, iar încălzirea era redusă sau sistată.

În luna septembrie 2026, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că livrările de gaze naturale pentru regiunea transnistreană sunt prevăzute până la sfârșitul anului. Oficialul a adăugat că nu este clar dacă acestea vor continua și în 2027. Detalii AICI.

Între timp, Guvernul a aprobat Planul de măsuri pentru pregătirea sezonului de încălzire 2026–2027, care prevede acțiuni pentru asigurarea aprovizionării cu energie electrică, gaze naturale, energie termică și produse petroliere în sezonul rece. Planul prevede și stocarea a 135,9 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru aprovizionarea regiunii transnistrene în sezonul rece 2026–2027. Detalii AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

Autorizația uzinei de la Râbnița, între condițiile de mediu și politică? Tofan: „Negociem în interesul cetățenilor Republicii Moldova”

Prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că Agenția de Mediu examinează dosarul privind eliberarea unei noi autorizații pentru Uzina metalurgică de la Râbnița, însă, deocamdată, nu a fost luată o decizie în acest sens. Acesta a subliniat că autoritățile abordează subiectul atât prin prisma condițiilor de mediu care trebuie întrunite pentru eliberarea documentului, cât și în contextul politic mai larg. Printre aspectele care interesează Chișinăul se numără situația școlilor cu predare în limba română, cea a deținuților politici și accesul jurnaliștilor în regiunea transnistreană. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 5 noiembrie a emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

„Există subiectul strict de mediu și există contextul mai larg, politic. Și noi totuși vedem decizia pe uzina de la Râbnița într-un context mai larg, politic. Și trebuie să spun că ceea ce s-a întâmplat ieri, la Moscova, cu așa-numitul președinte al republicii separatiste nistrene nu ajută la consolidarea încrederii. (…) Și cred că îndepărtează foarte multe lucruri. La moment sunt 11 pași în obținerea acestei autorizații de mediu. (…) Noi revizuim această autorizație, sunt o serie de pași. Dar încă o dată: discuțiile sunt parte dintr-un pachet mai, pentru că noi avem interese mai largi în această regiune. Ține de școlile cu predare în română, deținuți politici, accesul jurnaliștilor. Sunt multe subiecte pe agenda noastră bilaterală. (…) Noi trebuie să negociem în interesul cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Vasile Tofan.

Șeful Guvernului a precizat că, în prezent, nu există „o decizie principială” privind eliberarea unei noi autorizații de mediu pentru uzina de la Râbnița. „Inclusiv pentru că pur pe subiectul de mediu este un dosar extrem de mare. Din ce știm, MMZ-ul a angajat o serioasă în acest domeniu, din Uniunea Europeană, care să-i ajute cu pregătirea pachetului pentru mediu. Au și investit în anumite echipamente de mediu. Toate aceste lucruri sunt revăzute acum de Agenția de Mediu și se va lua o decizie”, a adăugat el.

Amintim că Uzina metalurgică de la Râbnița și-a oprit producția după ce autorizația de mediu a expirat pe 20 octombrie, iar autoritățile de la Chișinău nu au eliberat încă un nou document.

Eliberarea unei noi autorizații depinde de rezultatele verificărilor efectuate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului. În perioada 12-26 octombrie, trei inspectori au verificat activitatea uzinei, în contextul solicitării pentru obținerea unei noi autorizații integrate de mediu, notează Radio Europa Liberă Moldova.

Directorul Agenției de Mediu, Nicu Belitei, a declarat că în procesul-verbal de control au fost identificate patru aspecte pe care întreprinderea trebuie să le clarifice. Agenția de Mediu a solicitat deja explicații din partea administrației uzinei, iar după recepționarea răspunsurilor, acestea vor fi transmise inspectorilor de mediu pentru examinare.

Uzina Metalurgică din Râbnița este unul dintre principalii contribuabili la bugetul regiunii transnistrene – teritoriu care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Întreprinderea, care are circa 3 000 de angajați, exportă în special în Uniunea Europeană produse laminate, bare de oțel și sârmă, iar materia primă, fierul vechi, este importată din România.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: