Ministerul Mediului

Chișinăul, fără alternative pentru apă în cazul întreruperii alimentării din Nistru? Hajder: sursele de rezervă pot acoperi doar 1 000 m3 pe zi

Chișinăul nu dispune, în prezent, de suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării cu apă din Nistru. Sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar aproximativ 1 000 de metri cubi de apă pe zi, în condițiile în care necesarul municipiului este de circa 30 000 de metri cubi. Declarația a fost făcută de ministrul interimar al Mediului, Gheorghe Hajder, pe 20 iulie.

Într-un videoclip postat pe Facebook, Gheorghe Hajder a transmis că a recepționat o scrisoare de la Apă-Canal Chișinău, în care menționează că nu dispune de capacități alternative pentru alimentarea cu apă în cazul unei poluări severe sau a unei întreruperi prelungite din Nistru. Întreprinderea municipală a mai spus că, deși are 34 de fântâni arteziene funcționale, acestea pot asigura doar 1 000 m3 pe zi din necesarul de 30 000 m3.

Mai simplu spus: astăzi, Chișinăul practic nu este asigurat cu surse alternative, dacă excludem Nistrul. De aceea am spus foarte clar și am cerut această perioadă din partea ucrainenilor, ca noi să putem să ne pregătim. Și timpul acesta a fost mai mult ca o semnalare pentru primăriile care se alimentează din Nistru să adapteze infrastructura, astfel încât să nu oprim alimentarea cu apă a municipiului Chișinău, suburbiilor și a altor localități care se aprovizionează, nici măcar pentru o zi. Și vreau să spun încă o dată: apă este. Trebuie doar să adaptăm infrastructura ca noi să o putem capta tehnic”, a declarat oficialul.

El a spus că, în această dimineață, a avut o ședință cu reprezentanții Apă-Canal Chișinău, în cadrul căreia au fost discutate aspecte tehnice privind modalitatea creșterii nivelului apei în preajma stației de captare. „Îngrijorarea mea este că stația de captare sau pompa este una fixă și, în cazul în care ar scădea nivelul, atunci există riscul să iasă din funcțiune. De aceea am spus acest lucru și îl repet: trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate”, a adăugat el.

Amintim că, recent, Gheorghe Hajder a comunicat că în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk ajunge în prezent un debit de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă, în timp ce în Nistru sunt deversați circa 100 de metri cubi pe secundă. Acesta a precizat că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană, s-a convenit menținerea unui debit de deversare de 100 de metri cubi pe secundă în Nistru până la 31 iulie.

Totodată, Hajder a avertizat că municipiul Chișinău riscă să rămână fără apă din cauza scăderii nivelului apei în lacul de acumulare de la Nistru. Primarul Ion Ceban a calificat avertismentul drept o problemă „artificială” și a acuzat autoritățile centrale că încearcă „să lase Chișinăul fără apă”. Ulterior, ministrul a precizat că problema principală nu este lipsa apei, ci starea pompelor Apă-Canal Chișinău.

Pe 18 iulie, Gheorghe Hajder a cerut Primăriei Chișinău să reabiliteze echipamentele de la stația de captare și tratare a apei. Potrivit oficialului, sistemul de rezervă al stației este într-o stare precară, iar autoritățile nu știu dacă echipamentele de acolo mai sunt funcționale. El a menționat că acestea ar putea fi necesare în cazul în care nivelul apei din lacul de acumulare de la Nistru va continua să scadă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cetățenii Republicii Moldova, avertizați despre închiderea frontierei Letoniei cu Belarus

Cetățenii Republicii Moldova care tranzitează sau călătoresc pe cale terestră în Letonia sunt atenționați că, în punctul de trecere a frontierei Pāternieki, este imposibilă efectuarea controlului de frontieră din cauza unor defecțiuni tehnice ale sistemelor informatice. Despre aceasta a comunicat Ambasada Republicii Moldova în Letonia pe 2 august. Menționăm că despre închiderea frontierei dintre Letonia și Belarus „din motive tehnice” a anunțat, încă pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Pāternieki este ultimul punct de trecere a frontierei funcțional între cele două țări.

„În prezent se înregistrează disfuncționalități tehnice ale sistemelor informatice la punctul de trecere a frontierei Pāternieki, ceea ce face imposibilă desfășurarea controlului de frontieră. La această etapă, cauzele defecțiunii și termenul estimativ pentru remedierea acesteia nu au fost comunicate”, a anunțat ambasada.

Cetățenii care intenționează să traverseze frontiera sunt rugați să urmărească informațiile actualizate publicate de Poliția de Frontieră a Letoniei pe site-ul oficial www.rs.gov.lv, precum și pe pagina oficială de Facebook https://www.facebook.com/rs.gov.lv.

***

Despre închiderea frontierei letono-belarusă „din motive tehnice” a anunțat, pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Cu o zi înainte, acesta i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu călătorească în Belarus sau să revină de acolo cât mai curând posibil. „În condițiile războiului hibrid de migrație desfășurat de Belarus, deplasarea în siguranță între cele două țări poate fi dificilă”, a avertizat el.

Potrivit publicației Meduza, în 2023, Letonia a închis punctul de trecere a frontierei Silene (Urbany) cu Belarus. De atunci, între cele două țări a rămas funcțional un singur punct de trecere – Pāternieki (Grigorovșcina). Motivul închiderii punctului Silene a fost criza migrațională organizată de autoritățile din Belarus. În 2026, situația s-a agravat din nou: de la începutul anului, Letonia a reținut peste 9 mii de migranți ilegali la frontiera cu Belarus.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: