Ministerul Mediului

Chișinăul, fără alternative pentru apă în cazul întreruperii alimentării din Nistru? Hajder: sursele de rezervă pot acoperi doar 1 000 m3 pe zi

Chișinăul nu dispune, în prezent, de suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării cu apă din Nistru. Sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar aproximativ 1 000 de metri cubi de apă pe zi, în condițiile în care necesarul municipiului este de circa 30 000 de metri cubi. Declarația a fost făcută de ministrul interimar al Mediului, Gheorghe Hajder, pe 20 iulie.

Într-un videoclip postat pe Facebook, Gheorghe Hajder a transmis că a recepționat o scrisoare de la Apă-Canal Chișinău, în care menționează că nu dispune de capacități alternative pentru alimentarea cu apă în cazul unei poluări severe sau a unei întreruperi prelungite din Nistru. Întreprinderea municipală a mai spus că, deși are 34 de fântâni arteziene funcționale, acestea pot asigura doar 1 000 m3 pe zi din necesarul de 30 000 m3.

„Mai simplu spus: astăzi, Chișinăul practic nu este asigurat cu surse alternative, dacă excludem Nistrul. De aceea am spus foarte clar și am cerut această perioadă din partea ucrainenilor, ca noi să putem să ne pregătim. Și timpul acesta a fost mai mult ca o semnalare pentru primăriile care se alimentează din Nistru să adapteze infrastructura, astfel încât să nu oprim alimentarea cu apă a municipiului Chișinău, suburbiilor și a altor localități care se aprovizionează, nici măcar pentru o zi. Și vreau să spun încă o dată: apă este. Trebuie doar să adaptăm infrastructura ca noi să o putem capta tehnic”, a declarat oficialul.

El a spus că, în această dimineață, a avut o ședință cu reprezentanții Apă-Canal Chișinău, în cadrul căreia au fost discutate aspecte tehnice privind modalitatea creșterii nivelului apei în preajma stației de captare. „Îngrijorarea mea este că stația de captare sau pompa este una fixă și, în cazul în care ar scădea nivelul, atunci există riscul să iasă din funcțiune. De aceea am spus acest lucru și îl repet: trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate”, a adăugat el.

Amintim că, recent, Gheorghe Hajder a comunicat că în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk ajunge în prezent un debit de aproximativ 30 de metri cubi pe secundă, în timp ce în Nistru sunt deversați circa 100 de metri cubi pe secundă. Acesta a precizat că, în urma discuțiilor cu partea ucraineană, s-a convenit menținerea unui debit de deversare de 100 de metri cubi pe secundă în Nistru până la 31 iulie.

Totodată, Hajder a avertizat că municipiul Chișinău riscă să rămână fără apă din cauza scăderii nivelului apei în lacul de acumulare de la Nistru. Primarul Ion Ceban a calificat avertismentul drept o problemă „artificială” și a acuzat autoritățile centrale că încearcă „să lase Chișinăul fără apă”. Ulterior, ministrul a precizat că problema principală nu este lipsa apei, ci starea pompelor Apă-Canal Chișinău.

Pe 18 iulie, Gheorghe Hajder a cerut Primăriei Chișinău să reabiliteze echipamentele de la stația de captare și tratare a apei. Potrivit oficialului, sistemul de rezervă al stației este într-o stare precară, iar autoritățile nu știu dacă echipamentele de acolo mai sunt funcționale. El a menționat că acestea ar putea fi necesare în cazul în care nivelul apei din lacul de acumulare de la Nistru va continua să scadă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: