Politică

Cine alege viitorul Moldovei? De ce tinerii nu merg la vot?

Alexandr Nugmanov
| 4 noiembrie, 2023
09:30

Duminică, 5 noiembrie, în toată țara se vor desfășura alegerile locale generale. NM a studiat demografia proceselor electorale din Republica Moldova pentru a înțelege care este portretul unui alegător tipic moldovenesc, pentru a identifica cine și de ce nu merge la vot și de ce prezența la urne este în scădere continuă.

În Chișinău lipsește ”intriga”

Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, publicat de comunitatea de experți WatchDog.md, 65,7% dintre respondenți sunt absolut siguri că vor merge la vot. Alți 8,7% au declarat că sunt „destul de încrezători” că vor participa la alegerile locale. Chiar și așa, prezența alegătorilor la urnele de vot poate fi mult mai mică.

În 2019, un alt sondaj realizat de WatchDog.md, înainte de aceleași alegeri locale, arăta un interes sporit în rândul chișinăuienilor pentru alegerea primarului și consilierilor.

Atunci, 63,3% au spus că vor participa cu siguranță la alegeri, iar 11,3% au spus că „ar merge la vot dacă nimic nu îi va împiedica”. În ciuda unui procent atât de mare al celor care erau gata să meargă la urne, prezența la vot în Chișinău s-a dovedit a fi una dintre cele mai scăzute din țară. În primul tur, doar 36,05% dintre alegători au venit la secțiile de votare, iar în al doilea tur doar 37,78%.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice IPIS, sociologul Vadim Pistrinciuc, consideră că este prea devreme pentru a face concluzii cu privire la prezența la vot la viitoarele alegeri din Chișinău, întrucât există un „efect de undă” în ceea ce ține de participarea cetățenilor la alegeri: prezența la vot este scăzută într-o perioadă, iar ulterior crește.

„În timpul guvernării Partidului Comuniștilor, de două ori, alegerile locale nu au fost validate din cauza unei prezențe mici la vot. Atunci, pentru a considera alegerile valide, cel puțin 50%+1 din alegători trebuiau să-și exercite dreptul de vot. După acea situație, pragul a fost redus la 30%. Iar după aceea, în 2007, prezența la vot a fost peste 50%. Sondajele efectuate într-o săptămână pot indica un anumit tipar de comportament, dar într-o altă săptămână concurenții electorali vor deveni mai activi, astfel și cifrele vor fi mai mari. În Moldova, 20-25% dintre alegători decid să participe la alegeri cu una-două zile înainte de scrutin, iar altele 10% decid chiar în ziua alegerilor”, a spus el.

În ciuda faptului că situația în întreaga țară este ceva mai bună decât la Chișinău, în ultimii ani cetățenii moldoveni s-au arătat tot mai puțin interesați de alegerile locale. În timp ce prezența la vot în întreaga țară a depășit 50% în 2007 și 2011, începând cu 2015 implicarea cetățenilor în procesul electoral a scăzut brusc. Astfel, în 2015, 49,32% dintre alegătorii înscriși pe liste au venit la vot, iar în 2019 – doar 41,68%.

Șeful companiei sociologice CBS Research, Vasile Cantarji, consideră că prezența la vot la alegerile locale din Chișinău ar putea fi chiar mai mică decât în 2019. În opinia sa, în Capitală nu există „intrigă” – spre deosebire de alegerile anterioare, când a fost ales un nou primar, erau doi candidați evident în avantaj față de ceilalți, dar niciunul dintre ei nu avea șanse reale să câștige din primul tur. „Acum, nimic din astea nu avem. Avem primarul actual care are un rating bun. Acum nu există intrigă, ceea ce demotivează o parte din electorat”, explică el.

Vorbind despre scăderea prezenței la vot la nivel de țară, sociologul constată o tendință paneuropeană de scădere a implicării politice a cetățenilor. „Cu o oarecare întârziere, acest fenomen se întâmplă și la noi. Aceasta este o provocare politică pentru viitor, care va trebui abordată, ca să nu ajungem în situația absurdă când cei care ar trebui să guverneze localitățile sau țara vor fi aleși de o minoritate”, a menționat el.

Cantarji vorbește și despre faptul că avem o problemă cu listele electorale. Și aceasta se exprimă prin aceea că numărul real de alegători care se află în țară la momentul votării este mai mic decât numărul alegătorilor din listele electorale. „Ne confruntăm cu o criză demografică și cu migrația. Procentul celor care ies la vot este în realitate mult mai mare decât prezența la vot constatată de către Comisia Electorală Centrală. Sunt mulți cetățeni cu drept de vot care sunt în străinătate și nu pot vota”, a spus el.

Femeile votează

La Chișinău, ca și în toată Moldova, femeile participă mai activ la procesele electorale. La alegerile din 2019, 40,5% dintre bărbați și 43,1% dintre femei s-au prezentat la vot. Pe listele electorale în acel an erau cu 154 de mii de femei mai multe decât bărbați.

Pistrinciuc consideră că femeile percep problemele la nivel local mai acut, prin urmare sunt mai active la alegerile locale. „Trebuie să recunoaștem că femeile sunt mai responsabile. Ele percep asta ca fiind datoria lor față de societate. Există și un argument demografic – femeile au o speranță de viață mai mare. Bărbații sunt mai bolnăvicioși și mor mai devreme”, a menționat el.

Puterea, aleasă de vârstnici

Potrivit raportului CEC, în 2019, prezența la vot a alegătorilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani a fost de 25,8%. Rata de prezență la urne pentru cea mai numeroasă categorie de alegători (26–40 de ani) a fost puțin mai ridicată – 29,1%. Începând cu vârsta de 40 de ani, rata prezenței la vot începe să crească: 41,3% în rândul adulților de 41–55 ani, 63,1% la categoria de vârstă 56–70 ani. La ultimul scrutin electoral, prezența la vot în rândul seniorilor de peste 70 de ani a fost de 61,1%.

Este de remarcat faptul că tinerii (18–35 de ani) merg la secțiile de votare cel mai rar, indiferent de localitate.

Potrivit lui Pistrinciuc, activismul scăzut al tinerilor la alegerile locale poate fi explicat prin faptul că mulți dintre ei studiază în străinătate. „Doar în România învață 5,5 mii. Dacă acum 20 de ani era considerat fantastic să te înscrii la un program de master în străinătate, astăzi oamenii din satul meu studiază în România, dat fiind faptul că au pașaport românesc”, a menționat el.

Potrivit lui Vasile Cantarji, tinerii sunt în mod tradițional mai puțin implicați în procesele politice, iar acest lucru este tipic nu numai pentru Moldova. „Se spune că: dacă puterea se schimbă prin revoluție, asta e mâna tinerilor, dar dacă puterea se schimbă democratic, asta e datorită oamenilor în vârstă. Întotdeauna și peste tot, persoanele în vârstă sunt mai disciplinate și mai participative. Tinerii însă sunt mai mobili. Astfel, atunci când vorbim despre alegerile locale, există o mare probabilitate ca ei să nu fie în localitatea în care au viză de reședință în ziua alegerilor”, crede expertul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

top, выборы

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!