Cine este Marcel Dumbravan, desemnat șef interimar al Procuraturii Anticorupție: „Este o provocare”

Marcel Dumbravan a fost desemnat șef interimar la Procuratura Anticorupție. Decizia a fost luată, pe 4 martie, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

La ședința CSP, Dumbravan a spus că activează în organele procuraturii din anul 2005.

„Acceptarea funcției respective, pentru mine, este o provocare managerială. (…) Domeniul de activitate al Procuraturii Anticorupție îmi este unul cunoscut și apropiat. Înțeleg responsabilitățile funcției și o să mă stărui să fac față domeniului managerial respectiv”, a comunicat Dumbravan în fața membrilor CSP.

În ianuarie 2008, Dumbravan a fost numit în funcția de procuror în Procuratura anticorupţie, Serviciu Nord. Ulterior, din octombrie 2021 a deținut funcția de adjunct al procurorului șef, responsabil de Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție.

TV8 a publicat CV-ul lui Marcel Dumbravan. Acesta este licențiat în drept penal, a absolvit Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Drept, specialitatea – Drept General. Deține și un Master în Drept. 

Marcel Dumbravan by Mihaela Conovali

Actualizare: Marcel Dumbravan a obținut anul trecut peste 446 de mii de lei din activitatea sa în cadrul Procuraturii. Acesta deține două terenuri intravilane și o casă de locuit, iar familia sa are în proprietate două apartamente și un automobil. Totodată, familia Dumbravan deține două conturi bancare.

***

Numirea lui Marcel Dumbravan a avut loc după ce Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, pe 19 februarie. 

Dragalin și-a argumentat decizia prin dezacordul față de proiectul de lege PAS care vizează lichidarea Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale și crearea unei instituții noi – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Dragalin a calificat inițiativa legislativă drept un „atac asupra sistemului de justiție”. Proiectul de lege care prevede lichidarea celor două procuraturi specializate a venit pe fundalul tensiunilor publice dintre Veronica Dragalin și conducerea țării, care consideră că aceasta nu a obținut rezultate palpabile în lupta cu corupția mare. Pe 2 februarie, în cadrul unei emisiuni televizate, Dragalin a declarat că faptul că fuzionarea celor două procuraturi va avea ca efect scoaterea sa din funcție este „evident”.

Procurorul general Ion Munteanu a semnat semnat cererea de demisie pe 28 februarie. Conform documentului, Veronica Dragalin rămâne în funcție până la data de 5 martie, nu 21 martie, așa cum solicitase anterior. 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: