protv.md

Cine este socialistul Ștefan Bolea, președintele raionului Călărași, reținut pentru corupție? Scandalul cu diploma de studii falsă

Procuratura Anticorupție (PA) comunică noi detalii cu privire la reținerile de la Călărași. Menționăm că în urma perchezițiilor din 31 ianuarie a fost reținut inclusiv socialistul Ștefan Bolea, președintele raionului Călărași. PA anunță că au fost efectuate, în total, 3 rețineri. 

Detalii de la percheziții 

Au fost reținuți în dimineața de 31 ianuarie președintele raionului Ștefan Bolea, primarul de Călărași Ion Olari și un șef de direcție din cadrul Consiliului raional Călărași. Aceștia au fost plasați în izolatorul Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru 72 de ore.

Reținerile au avut loc într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție în comun cu CNA, în cadrul mai multor cauze, pornite pe fapte de corupție.

Cei trei sunt suspectați de fraudarea achizițiilor publice, dar și de alte abuzuri, comise în perioada anului 2022.

Potrivit procurorilor, bănuiții ar fi creat o schemă de favorizare a unor agenți economici în schimbul unor bunuri, avantaje și mijloace bănești ce nu li se cuveneau.

„Pentru încheierea contractelor de achiziții publice, dar și pentru recepția lucrărilor, funcționarii ar fi perceput un comision de circa 10-15% din valoarea acestor contracte”, comunică procurorii.

Cel puțin 10 cazuri de fraudare a achizițiilor publice, cu implicarea agenților economici, dar și administratorilor, fondatorilor și angajaților unor companii, au fost depistate în cadrul investigațiilor.

Se menționează că beneficiar efectiv al uneia dintre companiile implicate în schemă ar fi însuși primarul orașului Călărași.

Totodată, în aceleași cauze sunt investigate și fapte de corupție, săvârșite de alți angajați publici, inclusiv din subordinea Ministerului Finanțelor, care ar fi acceptat și primit mită pentru a nu reflecta încălcările, relevate în cursul unui audit financiar, efectuat la primărie.

Procurorii menționează că inițial a fost deschisă o anchetă pentru abuz de serviciu, ulterior, fiind pornite și conexate 21 de cauze penale, deschise pe corupere activă, corupere pasivă și abuz de serviciu.

PA declară că pe 31 ianuarie, ofițerii și procurorii anticorupție au operat 29 de percheziții care au vizat birourile de serviciu, domiciliile și automobilele persoanelor vizate. Au fost ridicate mijloace de probă relevante pentru caz și sume importante de bani.

cna.md

Cine este Ștefan Bolea

Potrivit profilului Rise, în 1981 Ștefan Bolea s-a angajat în Sovhozul „Sadova”. În gospodăria agricolă a fost mai întâi specialist în domeniul tineretului și sportului, iar apoi coordonator al Parcului auto.

Potrivit CV-ului, în 1996 a fondat o gospodărie țărănească, pe care a și administrat-o.

În anul 2014, Bolea candidează la alegerile parlamentare pe lista Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), fiind pe poziția 47. Însă, nu accede în Parlament, formațiunea obținând atunci doar 25 de mandate.

În 2015, ajunge consilier local și raional în Călărași, reprezentând PSRM. La alegerile locale generale din 2019, deschide lista PSRM și ajunge, din nou, în consiliul raional. La scurt timp, este ales președinte al Consiliului Raional Călărași.

Într-un afiș electoral din campania pentru parlamentarele din februarie 2019, PSRM îl prezenta pe Ștefan Bolea, candidatul formațiunii în Circumscripția electorală Călărași, ca fiind absolvent al Universității Agrare de Stat din Moldova (UASM).

Ziarul de Gardă a descoperit că Bolea nu a studiat niciodată la UASM și că nu deține o diplomă de studii superioare. Asta deși, într-o discuție telefonică, Bolea confirma jurnaliștilor informația din afișul electoral. Doar că, în CV-ul expediat redacției RISE, Ștefan Bolea nu a mai indicat studiile la UASM.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: