Moldova, obligată de CtEDO să achite 560.000 de euro unei companii

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia, pronunțată astăzi, 4 iunie, vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Anterior, prin hotărârea din 15 mai 2025, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania reclamantă să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a contractului de locațiune, fără să analizeze proporționalitatea sumei și responsabilitatea părților. Potrivit Curții, lipsa unei motivări suficiente a afectat dreptul companiei la un proces echitabil.

Curtea a constatat, de asemenea, încălcarea dreptului la proprietate, după ce bunurile companiei au fost vândute în cadrul procedurilor de executare silită. CtEDO a constatat atunci că statul a eșuat în a asigura mecanisme judiciare reale, eficiente și accesibile pentru protejarea drepturilor.

Compania a solicitat aproape 998 de milioane de euro cu titlu de prejudiciu material. Potrivit documentelor prezentate Curții, aceasta a evaluat proprietățile pierdute la peste 3,4 milioane de euro și a estimat profitul ratat la peste 994 de milioane de euro.

Guvernul Republicii Moldova nu a fost de acord cu aceste pretenții și a calificat sumele solicitate drept speculative și excesive. Autoritățile au prezentat expertize potrivit cărora valoarea bunurilor era mult mai mică.

Prin decizia din 4 iunie, Curtea a decis să acorde companiei 560.000 de euro cu titlu de prejudiciu material și a respins restul pretențiilor privind acordarea unei satisfacții echitabile.

Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

ACTUALIZARE 15:49: Ministerul Justiției a precizat, într-o reacție pentru NewsMaker, că hotărârea CtEDO

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NewsMaker.

Ministerul susține că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO.

„În procedura din fața Curții, Guvernul a prezentat toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut, de la un miliard de euro la 560.000 de euro, și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”, a mai precizat Ministerul pentru NM.

Costiuc cere demisia Domnicăi Manole

Liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”.

Precizăm că reacțiile vin în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene Seksimp Group în 2012, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

Manole nu a comentat, deocamdată, acuzațiile care îi sunt aduse.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum rețeaua lui Șor ajută Rusia să procure componente pentru dronele folosite în Ucraina. Investigație The New York Times

O companie rusească legată de fugarul condamnat Ilan Șor a derulat tranzacții de 500 de milioane de dolari în doar patru luni din 2025, dintre care aproximativ 100 de milioane au trecut prin bănci din Kârgâzstan. Potrivit unei investigații The New York Times (NYT), citată de anticorupție.md, rețeaua a fost folosită pentru ocolirea sancțiunilor occidentale și cumpărarea componentelor pentru dronele utilizate de Rusia în războiul din Ucraina. În centrul schemei se află compania rusească de tehnologie financiară A7, cu sediul la Moscova.

Potrivit NYT, A7 a fost creată ca un canal alternativ de plăți transfrontaliere după deconectarea băncilor rusești de la sistemul financiar occidental. Companiile rusești îi plăteau în ruble, în interiorul Rusiei, iar firme-paravan înființate de A7 în Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan, Marea Britanie și Ungaria cumpărau în numele lor bunuri supuse restricțiilor.

„Acesta este tipul de dronă folosit pe frontul din Ucraina. Rusia nu poate produce componentele necesare pentru aceste drone, iar din cauza sancțiunilor americane companiile rusești nu le pot cumpăra direct. De aceea au creat o companie numită A7. De exemplu, prin compania sa deschisă în Kârgâzstan, A7 a cumpărat fibră optică din China”, a explicat jurnalistul de investigație Aaron Krolik, autorul materialului video al NYT.

Investigația prezintă cazul unei companii comerciale înființate în Kârgâzstan în 2024. În acte, aceasta ar fi cumpărat covorașe auto, produse de lustruit, ochelari de protecție și alte bunuri de larg consum în valoare de un milion de dolari. În realitate, potrivit jurnaliștilor, banii ar fi fost folosiți pentru componente de drone.

Aproximativ 100 de milioane de dolari din tranzacțiile A7 analizate de NYT ar fi trecut prin conturi la „Ayil Bank” și „Eldik Bank”, ambele deținute integral de statul kârgâz. Anchetatorii americani citați de publicație explică folosirea acestora prin faptul că sancțiunile SUA vizează băncile rusești, dar nu și cele două instituții din Kârgâzstan.

Contactați de NYT, reprezentanții A7 și Ayil Bank nu au răspuns. Eldik Bank a negat orice legătură cu A7.

O investigație anterioară a Financial Times, bazată pe documente scurse ale A7, descrie transferuri de 6,9 miliarde de dolari prin bănci din întreaga lume, cu ajutorul firmelor-paravan și al documentelor falsificate. Banii ar fi ajuns în mare parte în bănci chinezești.

Atât NYT, cât și Financial Times, citate de Radio Azatâk din Kârgâzstan, scriu că în spatele A7 se află Ilan Șor și banca de stat rusă Promsvyazbank (PSB). Potrivit surselor europene citate, Șor deține 51% din A7 LLC, companie legată de PSB.

Reamintim,  Ilan Șor a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar, a fugit în 2019 de sub arest la domiciliu și a obținut ulterior cetățenia rusă. NYT scrie, citând trei reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale, că Șor are legătură directă cu Kremlinul.

Autoritățile din Kârgâzstan au negat în repetate rânduri acuzațiile că ar ajuta Rusia să ocolească sancțiunile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: