Justiție

Moldova, obligată de CtEDO să achite 560.000 de euro unei companii

Ecaterina Arvintii
| 4 iunie, 2026
12:38

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, deși aceasta solicitase despăgubiri de aproape un miliard de euro. Decizia, pronunțată astăzi, 4 iunie, vizează un litigiu legat de executarea unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație.

Anterior, prin hotărârea din 15 mai 2025, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania reclamantă să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a contractului de locațiune, fără să analizeze proporționalitatea sumei și responsabilitatea părților. Potrivit Curții, lipsa unei motivări suficiente a afectat dreptul companiei la un proces echitabil.

Curtea a constatat, de asemenea, încălcarea dreptului la proprietate, după ce bunurile companiei au fost vândute în cadrul procedurilor de executare silită. CtEDO a constatat atunci că statul a eșuat în a asigura mecanisme judiciare reale, eficiente și accesibile pentru protejarea drepturilor.

Compania a solicitat aproape 998 de milioane de euro cu titlu de prejudiciu material. Potrivit documentelor prezentate Curții, aceasta a evaluat proprietățile pierdute la peste 3,4 milioane de euro și a estimat profitul ratat la peste 994 de milioane de euro.

Guvernul Republicii Moldova nu a fost de acord cu aceste pretenții și a calificat sumele solicitate drept speculative și excesive. Autoritățile au prezentat expertize potrivit cărora valoarea bunurilor era mult mai mică.

Prin decizia din 4 iunie, Curtea a decis să acorde companiei 560.000 de euro cu titlu de prejudiciu material și a respins restul pretențiilor privind acordarea unei satisfacții echitabile.

Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

ACTUALIZARE 15:49: Ministerul Justiției a precizat, într-o reacție pentru NewsMaker, că hotărârea CtEDO

„Hotărârea de astăzi nu este deocamdată definitivă și executorie. Aceasta va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu o va cere retrimiterea la Marea Cameră”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției, într-o reacție pentru NewsMaker.

Ministerul susține că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa, având în vedere caracterul obligatoriu al Hotărârilor CtEDO.

„În procedura din fața Curții, Guvernul a prezentat toate probele posibile care au permis reducerea sumei prejudiciului cerut, de la un miliard de euro la 560.000 de euro, și care au convins Curtea că suma solicitată de către compania reclamantă este în mare parte speculativă”, a mai precizat Ministerul pentru NM.

Costiuc cere demisia Domnicăi Manole

Liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut pe 4 iunie, în urma deciziei CtEDO, demisia demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole: „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”.

Fosta ministră a Justiției și deputată PAS, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la CC: „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”.

Precizăm că reacțiile vin în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei slovene Seksimp Group în 2012, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

Manole nu a comentat, deocamdată, acuzațiile care îi sunt aduse.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

companie, DESPĂGUBIRI, Moldova

Știri similare

Video

(VIDEO) 40% economie de energie și 10 mil. euro: cum va fi renovat Spitalul de Psihiatrie din Chișinău

Video

(VIDEO) De la 15 mii de lei la 1800 de euro: ce oferte sunt la Târgul de Cariere din Chișinău

Politică

Tofan, despre planurile de a produce de drone în Moldova: Sunt foarte mulți investitori interesați. Lucrăm la lege

Mihaela Conovali
| 25 octombrie, 2026
16:50

Mai mulți investitori sunt interesați de producția de drone interceptoare sau de apărare în Republica Moldova. Interesul este explicat prin faptul că țara noastră dispune de un ecosistem ingineresc foarte bun. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie. Potrivit premierului, Republica Moldova dispune de toate componentele necesare pentru producerea unor echipamente sofisticate, precum dronele interceptoare. Tofan a precizat că autoritățile lucrează în prezent la legea care reglementeze acest sector.

În timpul interviului, premierul a fost întrebat dacă există investitori interesați să investească în Republica Moldova, în contextul anunțului autorităților privind modificarea legislației pentru a permite producerea dronelor interceptoare sau de apărare.

„Sunt foarte mulți investitori, într-adevăr. Este un domeniu în care avem foarte mult interes. Este un domeniu care trebuie bine reglementat. Aici, viziunea mea este că a fi un stat neutru nu înseamnă neapărat să fii un stat neputincios. (…) Noi trebuie să producem aici. Și dacă asta e aliniat cu interesele noastre și creează locuri de muncă, generează exporturi, mai ales – ne permite să ne protejăm pe noi mai bine, mi se pare un lucru absolut normal să îl facem. Acum suntem în faza de a lucra la această lege, care trebuie să meargă în avizare pe produsele de destinație dublă, cum se numesc ele. Evident că nu vom putea face tot aici, dar pentru anumite lucruri de produse de bun simț, fără riscuri mari, cred că trebuie să le producem”, a comunicat Tofan.

Solicitat să comenteze afirmația că Republica Moldova ar putea deveni o țintă dacă se ocupă cu producerea dronelor, premierul a declarat: „Nu vreau să intrăm într-o isterie în care blocăm oricare investiție în Moldova. Părerea mea e că trebuie să mergem înainte și să nu ne facem iluzii, știți, să ne temem și de umbra noastră, că orice n-am face – că aducem gazul ucrainean, potențial bombardează rușii; facem o fabrică, bombardează rușii. Problema este a rușilor și ei, dacă au careva intenții să ne facă rău, vor face rău și ne-au făcut foarte mult rău de-a lungul anilor”.

Revenind la interesul investitorilor, Tofan a adăugat: „Este interes, pentru că Moldova are un ecosistem ingineresc foarte bun aici. Aproape 20% din ceea ce exportăm noi la nivel de manufactură este din otomotiv. Ca și capacitate de asamblare, competențe de inginerie electrică, competențe de inginerie mecanică (…) le avem. Ca atare, toate componentele necesare pentru producerea de echipamente sofisticate, cum ar fi, de exemplu, interceptoarele, ele sunt în Moldova. Asta și explică interesul, pentru că suntem o țară care avem capabilitățile ca să concurăm în acest spațiu”.

***

În luna iunie 2026, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, președinta Maia Sandu a declarat Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Speakerul Igor Grosu a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Detalii AICI. Pe 9 octombrie, Grosu a precizat că Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export, și că legislativul intenționează să modifice legislația. Detalii AICI.

Pe 16 octombrie, primarul de Chișinău, Ion Ceban, a declarat că autoritățile centrale ar pregăti amplasarea unei uzine de producere a dronelor în capitală. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a dezmințit afirmațiile, adăugând că „în prezent, nu sunt analizate opțiuni de amplasare pentru construcția unor uzine cu scop militar”. „În principiu, ne dorim investiții în apărare, dar acest lucru este posibil doar după modificarea legislației”, a precizat Ciorici. Detalii AICI.