makler.md

Clădiri construite și revândute ilegal în pădurile Moldovei. Ce a mai depistat Curtea de Conturi în verificările de la „Moldsilva”

Volumul tranzacțiilor „gri” privind arendarea secundară a terenurilor forestiere din gestiunea Agenției „Moldsilva” atinge 5,8 milioane de euro. Acest lucru a fost depistat în cadrul unor verificări la „Moldsilva”, efectuate de Curtea de Conturi. Totodată, s-a constatat că pădurile „Moldsilva” nici nu se află la evidență la Cadastru, iar în unele spații forestiere se construiesc clădiri. NM relatează ce e mai important din ce au depistat verificatorii.

Curtea de Conturi a prezentat la 20 decembrie rezultatele unui audit efectuat  la „Moldsilva”. Inspectorii au verificat calitatea managementului pădurilor administrate de „Moldsilva”. Reamintim că aproape 80% din suprafața pădurilor din Moldova sunt în gestiunea acestei agenții.

Au verificat tot ce s-a întâmplat cu fondul forestier, în special din anul 2017 până în anul 2020.

Spațiile forestiere nu sunt la Cadastru

În urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi s-a constatat că spațiile forestiere gestionate de „Moldsilva” nu sunt înregistrate la Cadastru. Doar 9% (30,9 mii ha) din cele 337,8 mii ha ale fondului forestier al „Moldsilva” sunt înregistrate la Cadastrul bunurilor imobile.

Conform datelor Agenției Proprietății Publice, doar 39 de terenuri din cele 393 de zone forestiere de la nordul țării (raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești și municipiul Bălți) sunt înregistrate la Cadastrul bunurilor imobile.

În opinia inspectorilor și a lui Marian Lupu, președintele Curții de Conturi, aceasta este una dintre cele mai grave probleme.

„Statul trebuie să știe, ce suprafață de păduri are, trebuie să se înregistreze ca proprietar al acestor păduri. Trebuie să știe care este volumul de cherestea și valoarea acesteia. Auditul denotă faptul că această problemă nu este soluționată. La fel cum nu este rezolvată nici problema drepturilor de proprietate. Noi nu știm, ce cantitate de cherestea există într-un stat «enorm» cum este Moldova”, a declarat Lupu.

Agenția „Moldsilva” declară că nu este împuternicită să înregistreze pădurile, pentru că nu este proprietarul acestora, ci doar gestionează resursele statului.

Volumul tranzacțiilor „gri” de subînchiriere a pădurilor ajunge până la 5,8 milioane de euro

Verificările au depistat că în Moldova există piața de arendă secundară (subarendă) a spațiilor forestiere. Volumul tranzacțiilor „gri” de pe această piață este de 5,8 milioane de euro. Pe piața de subarendă, valoarea medie a chiriei constituie 24,2 mii de euro pentru un hectar.

Din anul 2011 până în anul 2021, au fost încheiate 78 de acorduri cu privire la transmiterea drepturilor de închiriere a spațiilor forestiere unor persoane terțe.

În spațiile forestiere se construiesc și se revând imobile

S-a constatat că uneori, arendatorii pădurilor construiesc imobile pe aceste suprafețe pe care ulterior le înregistrează cu succes la Cadastrul bunurilor imobile.

„După înregistrarea acestora, s-au efectuat numeroase tranzacții de vânzare și revânzare a acestor clădiri. De exemplu, reprezentanții serviciului cadastral teritorial Ialoveni au înregistrat ilegal o tranzacție de vânzare a trei construcții în spațiile forestiere închiriate în valoare de 7,36 milioane de lei”, a comunicat Mariana Pînzaru, șefa echipei de verificatori.

Nu se plantează păduri

În anii 2003-2020, Agenția „Moldsilva” a fost preocupată de programul de stat de reabilitare a pădurilor. Auditorii au pus la îndoială calitatea lucrărilor efectuate. De exemplu, aceștia au vizitat ocolul silvic Vadul lui Vodă, unde, conform actelor, pe o suprafață de 0,8 ha s-au plantat 1866 de salcâmi. „Dar noi bănuim că aceste lucrări nu au fost efectuate”, a menționat auditorul Mariana Pînzaru și a prezentat câteva slide-uri cu imagini în care în loc de păduri și arbori, este iarbă și arbuști călcați în picioare.

Pădurile, „coborâte” până la terenuri agricole 

În urma verificărilor s-au depistat și încălcări din partea autorităților publice locale, în gestiunea cărora a fost transmisă o parte a fondului forestier. S-a constatat că în diferite raioane, autoritățile locale au transferat 17 terenuri din fondul forestier în categoria terenurilor agricole.

Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în satul Răzeni, raionul Ialoveni, unde întreprinderea-fiică a gospodăriei silvice „Sil Răzeni” este responsabilă de păduri. Un teren forestier de acolo a fost exclus din administrarea întreprinderii și a fost transferat în teren agricol.

Potrivit Cadastrului, pe acest teren a fost construită o clădire cu destinație agroindustrială. Însă verificatorii bănuiesc că acest imobil nu este utilizat conform destinației.

Arendatorii pădurii refuză să plătească

Inspectorii au comunicat că încă în anul 2017, prin decizia guvernului, a fost majorată plata pentru arenda spațiilor forestiere. Însă acest lucru practic nu a afectat arendatorii.

S-a constatat că pe parcursul anului 2017-2019, „Moldsilva” așa și nu a reușit să încheie acorduri suplimentare cu arendatorii privind majorarea plății pentru arendă.

Arendatorii pur și simplu refuză. În opinia lor, dacă tarifele au fost majorate după ce ei au semnat contractul de arendă cu „Moldsilva”, înseamnă că acest lucru nu-i vizează și el nu poate să aibă putere retroactivă și nici să se modifice.

Până în anul 2020, doar 58 din cei 346 de arendatori de spații forestiere au încheiat contracte suplimentare. Din această cauză, numai în anul 2020, bugetul de stat al Moldovei a pierdut 12 milioane de lei.

Garda forestieră nu funcționează?

Auditorii de la Curtea de Conturi au întrebări și față de activitatea gărzii forestiere privind prevenirea tăierilor ilicite. De exemplu, în anii 2017-2020, colaboratorii gărzii forestiere au depistat peste 250 de metri cubi de arbori tăiați ilegal. Dar în aceeași perioadă, volumul tăierilor ilicite în 11 gospodării silvice a constituit 3,9 mii de metri cubi, prejudiciind statul cu 4,5 milioane de lei.

Nu știu să păstreze lemnele de foc

Auditorii au menționat că gospodăriile silvice nu creează condiții normale pentru păstrarea cherestelei. În unele spații, este depozitat și devine inutilizabil lemnul de foc care a fost tăiat încă în anul 2008.

***

De notat că astăzi, fondul forestier al Moldovei este constituit din 425,4 mii ha, dintre care 363,4 mii ha constituie proprietatea statului (din acestea 337,8 mii ha sunt în gestiunea Agenției „Moldsilva”), 58,3 mii ha sunt proprietatea publică a autorităților locale și 3,7 mii ha – proprietate privată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Obiectiv Codreanu

Fiica, confundată cu „amanta”? Dumitru Vartic denunță un „linșaj mediatic” în urma unor fotografii scurse pe internet

Dumitru Vartic, fostul soț al Ludmilei Vartic, educatoarea care a decedat în condiții tragice în luna martie, susține că este victima unui „linșaj mediatic”. Bărbatul a publicat o declarație pe pagina sa de Facebook, după ce în spațiul public au fost publicate fotografii în care apare alături de mai multe persoane, inclusiv o tânără. Internauții au publicat zeci de comentarii, condamnând comportamentul lui Vartic, care este cercetat penal, și l-au condamnat pentru că s-ar distra alături de o altă femeie. El a precizat că este vorba de fiica sa.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Dumitru Vartic a declarat că, în ultimele luni, este „supus unui veritabil linșaj mediatic”. „În ultimele zile au fost distribuite imagini și înregistrări video însoțite de afirmații potrivit cărora aș fi surprins alături de o presupusă „amantă”. (…) Aceste afirmații sunt false. În imaginile respective apare fiica noastră adolescentă. S-a ajuns în situația în care propriul meu copil este expus public, iar imaginea sa este folosită pentru a susține o afirmație falsă și pentru a induce în eroare opinia publică. Copiii mei nu trebuie să devină victime ale acuzațiilor, speculațiilor și narațiunilor vădit false construite în jurul numelui meu și nu pot fi transformați în ținte ale atacurilor și manipulărilor din spațiul public. Indiferent de opiniile pe care le poate avea cineva despre persoana mea, există o limită care nu ar trebui depășită niciodată. (…) Este evident că această limită a fost depășită”, a comunicat acesta pe 28 iunie.

El a menționat că faptul că unii au ajuns să prezinte public propria sa fiică drept „o presupusă „amantă” nu reprezintă doar o informație falsă, ci și o încălcare gravă a normelor de decență, responsabilitate și respect față de interesul superior al copilului”.

„La 3 martie a avut loc tragedia familiei noastre. Această tragedie nu poate și nu trebuie să devină un pretext pentru condamnări publice, linșaj mediatic sau pentru o „executare” a mea pe Facebook și pe alte platforme de socializare. (…) Repet că sunt primul interesat în aflarea adevărului și că am colaborat și continui să colaborez pe deplin cu organele de urmărire penală. (…) Să lăsăm organele abilitate să își facă datoria și să stabilească faptele pe baza probelor, nu pe baza zvonurilor sau a presiunilor și percepțiilor create în spațiul public”, se mai arată în declarația lui Dumitru Vartic.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la o grădiniță din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins acuzațiile. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinarea la suicid, în care Dumitru Vartic avea, până acum o lună, statut de bănuit. Pe 25 mai, Procuratura Generală a anunțat că Dumitru Vartic a fost pus sub învinuire. Totodată, acesta a fost pus sub acuzare pentru două episoade infracționale: violență în familie soldată cu tentativă de sinucidere, pentru fapte pretins comise în noiembrie 2025 și violență în familie soldată cu sinuciderea victimei la 3 martie 2026. De asemenea, în privința sa a fost aplicată interdicția de a părăsi țara. Avocatul său, Roman Mihăieș, a declarat că a depus o plângere pentru anularea învinuirii aduse clientului său, calificând-o drept „neîntemeiată și nelegitimă”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: