makler.md

Clădiri construite și revândute ilegal în pădurile Moldovei. Ce a mai depistat Curtea de Conturi în verificările de la „Moldsilva”

Volumul tranzacțiilor „gri” privind arendarea secundară a terenurilor forestiere din gestiunea Agenției „Moldsilva” atinge 5,8 milioane de euro. Acest lucru a fost depistat în cadrul unor verificări la „Moldsilva”, efectuate de Curtea de Conturi. Totodată, s-a constatat că pădurile „Moldsilva” nici nu se află la evidență la Cadastru, iar în unele spații forestiere se construiesc clădiri. NM relatează ce e mai important din ce au depistat verificatorii.

Curtea de Conturi a prezentat la 20 decembrie rezultatele unui audit efectuat  la „Moldsilva”. Inspectorii au verificat calitatea managementului pădurilor administrate de „Moldsilva”. Reamintim că aproape 80% din suprafața pădurilor din Moldova sunt în gestiunea acestei agenții.

Au verificat tot ce s-a întâmplat cu fondul forestier, în special din anul 2017 până în anul 2020.

Spațiile forestiere nu sunt la Cadastru

În urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi s-a constatat că spațiile forestiere gestionate de „Moldsilva” nu sunt înregistrate la Cadastru. Doar 9% (30,9 mii ha) din cele 337,8 mii ha ale fondului forestier al „Moldsilva” sunt înregistrate la Cadastrul bunurilor imobile.

Conform datelor Agenției Proprietății Publice, doar 39 de terenuri din cele 393 de zone forestiere de la nordul țării (raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești și municipiul Bălți) sunt înregistrate la Cadastrul bunurilor imobile.

În opinia inspectorilor și a lui Marian Lupu, președintele Curții de Conturi, aceasta este una dintre cele mai grave probleme.

„Statul trebuie să știe, ce suprafață de păduri are, trebuie să se înregistreze ca proprietar al acestor păduri. Trebuie să știe care este volumul de cherestea și valoarea acesteia. Auditul denotă faptul că această problemă nu este soluționată. La fel cum nu este rezolvată nici problema drepturilor de proprietate. Noi nu știm, ce cantitate de cherestea există într-un stat «enorm» cum este Moldova”, a declarat Lupu.

Agenția „Moldsilva” declară că nu este împuternicită să înregistreze pădurile, pentru că nu este proprietarul acestora, ci doar gestionează resursele statului.

Volumul tranzacțiilor „gri” de subînchiriere a pădurilor ajunge până la 5,8 milioane de euro

Verificările au depistat că în Moldova există piața de arendă secundară (subarendă) a spațiilor forestiere. Volumul tranzacțiilor „gri” de pe această piață este de 5,8 milioane de euro. Pe piața de subarendă, valoarea medie a chiriei constituie 24,2 mii de euro pentru un hectar.

Din anul 2011 până în anul 2021, au fost încheiate 78 de acorduri cu privire la transmiterea drepturilor de închiriere a spațiilor forestiere unor persoane terțe.

În spațiile forestiere se construiesc și se revând imobile

S-a constatat că uneori, arendatorii pădurilor construiesc imobile pe aceste suprafețe pe care ulterior le înregistrează cu succes la Cadastrul bunurilor imobile.

„După înregistrarea acestora, s-au efectuat numeroase tranzacții de vânzare și revânzare a acestor clădiri. De exemplu, reprezentanții serviciului cadastral teritorial Ialoveni au înregistrat ilegal o tranzacție de vânzare a trei construcții în spațiile forestiere închiriate în valoare de 7,36 milioane de lei”, a comunicat Mariana Pînzaru, șefa echipei de verificatori.

Nu se plantează păduri

În anii 2003-2020, Agenția „Moldsilva” a fost preocupată de programul de stat de reabilitare a pădurilor. Auditorii au pus la îndoială calitatea lucrărilor efectuate. De exemplu, aceștia au vizitat ocolul silvic Vadul lui Vodă, unde, conform actelor, pe o suprafață de 0,8 ha s-au plantat 1866 de salcâmi. „Dar noi bănuim că aceste lucrări nu au fost efectuate”, a menționat auditorul Mariana Pînzaru și a prezentat câteva slide-uri cu imagini în care în loc de păduri și arbori, este iarbă și arbuști călcați în picioare.

Pădurile, „coborâte” până la terenuri agricole 

În urma verificărilor s-au depistat și încălcări din partea autorităților publice locale, în gestiunea cărora a fost transmisă o parte a fondului forestier. S-a constatat că în diferite raioane, autoritățile locale au transferat 17 terenuri din fondul forestier în categoria terenurilor agricole.

Acest lucru s-a întâmplat, de exemplu, în satul Răzeni, raionul Ialoveni, unde întreprinderea-fiică a gospodăriei silvice „Sil Răzeni” este responsabilă de păduri. Un teren forestier de acolo a fost exclus din administrarea întreprinderii și a fost transferat în teren agricol.

Potrivit Cadastrului, pe acest teren a fost construită o clădire cu destinație agroindustrială. Însă verificatorii bănuiesc că acest imobil nu este utilizat conform destinației.

Arendatorii pădurii refuză să plătească

Inspectorii au comunicat că încă în anul 2017, prin decizia guvernului, a fost majorată plata pentru arenda spațiilor forestiere. Însă acest lucru practic nu a afectat arendatorii.

S-a constatat că pe parcursul anului 2017-2019, „Moldsilva” așa și nu a reușit să încheie acorduri suplimentare cu arendatorii privind majorarea plății pentru arendă.

Arendatorii pur și simplu refuză. În opinia lor, dacă tarifele au fost majorate după ce ei au semnat contractul de arendă cu „Moldsilva”, înseamnă că acest lucru nu-i vizează și el nu poate să aibă putere retroactivă și nici să se modifice.

Până în anul 2020, doar 58 din cei 346 de arendatori de spații forestiere au încheiat contracte suplimentare. Din această cauză, numai în anul 2020, bugetul de stat al Moldovei a pierdut 12 milioane de lei.

Garda forestieră nu funcționează?

Auditorii de la Curtea de Conturi au întrebări și față de activitatea gărzii forestiere privind prevenirea tăierilor ilicite. De exemplu, în anii 2017-2020, colaboratorii gărzii forestiere au depistat peste 250 de metri cubi de arbori tăiați ilegal. Dar în aceeași perioadă, volumul tăierilor ilicite în 11 gospodării silvice a constituit 3,9 mii de metri cubi, prejudiciind statul cu 4,5 milioane de lei.

Nu știu să păstreze lemnele de foc

Auditorii au menționat că gospodăriile silvice nu creează condiții normale pentru păstrarea cherestelei. În unele spații, este depozitat și devine inutilizabil lemnul de foc care a fost tăiat încă în anul 2008.

***

De notat că astăzi, fondul forestier al Moldovei este constituit din 425,4 mii ha, dintre care 363,4 mii ha constituie proprietatea statului (din acestea 337,8 mii ha sunt în gestiunea Agenției „Moldsilva”), 58,3 mii ha sunt proprietatea publică a autorităților locale și 3,7 mii ha – proprietate privată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Perchezițiile din dosarul amnistiei: Procuratura Anticorupție a oferit detalii. Ce au ridicat procurorii?

În urma perchezițiilor efectuate pe 26 mai în mai multe penitenciare și localități din Republica Moldova în dosarul amnistiei, procurorii anticorupție și ofițerii CNA au ridicat mai multe documente, înscrisuri de ciornă și dispozitive electronice care urmează a fi supuse examinării în cadrul cauzei penale, a anunțat Procuratura Anticorupție.

Amintim că pe 26 mai, procurorii anticorupție și ofițerii CNA au efectuat percheziții în mai multe penitenciare și localități din Republica Moldova în cadrul dosarului privind amnistierea unor persoane condamnate pe viață. Potrivit Procuraturii Generale, cauza penală vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă ale unor persoane implicate în procesul de implementare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, schemă care a dus la eliberarea din detenție a mai multor condamnați pe viață.

***

Reamintim că, în primăvara anului 2025, în Republica Moldova a izbucnit un scandal după ce mai mulți condamnați pe viață au fost eliberați din închisoare. Pe fondul controversei, Partidul Acțiune și Solidaritate, care guvernează țara din 2021, a exclus-o pe Olesea Stamate din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. PAS a declarat că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.

Ulterior, Olesea Stamate a anunțat că se retrage din fracțiunea PAS și rămâne deputat neafiliat. Ea mai menționa că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

Stamate a acționat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS. În mai 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, care a examinat cauza, a obligat formațiunea să șteargă postarea de pe Facebook în care a anunțat excluderea Olesei Stamate. Instanța a catalogat afirmațiile expuse în publicație drept defăimătoare și a obligat PAS să prezinte scuze publice. În reacție, deputatul PAS Radu Marian a declarat că partidul va contesta decizia judecătorească în instanța de apel ierarhic superioară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: