Facebook/Pavel Ianeț

Colaci și prosoape cu logo-ul partidului. Reacții după ce MAN-ul lui Ceban și-a deschis sediu la Orhei

Slujba de sfințire a sediului Mișcării Naționale Alternative (MAN) de la Orhei – în cadrul căreia participanții au primit colaci cu lumânări și prosoape cu logotipul formațiunii – a stârnit comentarii pe rețelele de socializare. În timp ce unii au făcut aluzie la faptul că evenimentul a fost asemănător unei ceremonii funerare, alții au ironizat pe seama prosoapelor personalizate. NM a făcut o selecție a reacțiilor.

Pe 23 februarie, la Orhei a fost deschis sediul organizației teritoriale a Mișcării Alternative Naționale – formațiune condusă de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Cu această ocazie, oficiul a fost sfințit.

Reprezentanții organizației teritoriale au publicat mai multe imagini realizate în timpul evenimentului. În fotografii apare inclusiv masa prilejuită slujbei de sfințire, pe care se află, între altele, colaci cu lumânări și prosoape cu logo-ul formațiunii politice.

Fotografiile de la slujba de sfințire a sediului au provocat reacții pe rețelele de socializare.

Deputatul PAS Lilian Carp a scris pe pagina sa de Facebook: „PoMANă. De sufletu’ partidului vă rog de primiți un șervețel”.

Antreprenoarea Natalia Efros-Bujor a menționat, cu referire la prosoapele cu logo-ul MAN: „Nici strategie nu-ți trebuie când ai așa vizionari în echipă. PR high level (în trad.: „PR de nivel înalt”). Când tradițiile se întâlnesc cu politica provoacă MANdraj vizual”.

Jurnalistul Maxim Pistrui a publicat o fotografie din timpul slujbei de sfințire a sediului MAN Orhei și una cu ceea ce pare a fi o înmormântare, care sunt însoțite de mesajul: „Se caută două asemănări și două deosebiri”.

Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a invocat, de asemenea, asemănarea cu o ceremonie funerară.

„Blocul Alternativa și-a deschis oficiu în Orhei. Le-au dat tuturor colaci. Sincer, la început, noi am crezut că a murit cineva. Dar nu, așa arată PR-ul lor”, a scris parlamentarul pe canalul său de Telegram.

La rândul său, Natalia Ixari, membră MAN și consilieră în Cabinetul primarului capitalei, a venit cu un comentariu referitor la reacțiile provocate de slujba de sfințire.

„Iată cum se află în toată țara că în Orhei s-a deschis sediul partidului MAN. Sunt tradiții pe care moldovenii le păstrează, iar nuanțele deja se discută separat. MAN deschide sedii în toată țara”, a scris ea pe Facebook.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

colaj NM

Caraman și Tkaciuk, despre pretinsul „plan de federalizare” a Moldovei: „Lucrurile sunt mai complicate” VIDEO

Diana Caraman, deputată și lideră a fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), a declarat că inițiativa privind „federalizarea” țării, care ar fi fost înaintată de Moscova în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, implică „riscuri”, iar prioritatea autorităților naționale trebuie să fie reintegrarea regiunii transnistrene. La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk consideră că inițiativa trebuie analizată în funcție de ceea ce presupune „în mod concret”. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker, luni, 16 noiembrie, la Parlament.

Diana Caraman a amintit că discuții privind federalizarea Republicii Moldova au mai avut loc inclusiv în 2003, când inițiativa era cunoscută sub denumirea de „Memorandumul Kozak”. Deputata a subliniat că aceasta a fost respinsă din cauza riscurilor pe care le presupunea.

„Consider că riscurile pe care le implică federalizarea Republicii Moldova nu au dispărut nici până în prezent. Eu cred că trebuie să construim un dialog corect, deschis și onest atât cu regiunea transnistreană, cât și cu Găgăuzia și cu celelalte regiuni, însă fără a spori riscul ca, la un moment dat, vreun teritoriu să poată declara că se retrage din componența Republicii Moldova. Prin urmare, prioritatea absolută trebuie să fie interesul Republicii Moldova – integritatea teritorială a țării”, a declarat deputata PSRM.

La rândul său, deputatul neafiliat Mark Tkaciuk, care în momentul abandonării „Memorandumului Kozak” era consilier al președintelui de atunci, comunistul Vladimir Voronin, a respins termenul „federalizare”. „Un asemenea termen nu există. Pur și simplu, nu există. Noțiunea există doar pentru profani și amatori. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate. Trebuie întotdeauna să analizăm ce se are în vedere în mod concret. Cuvântul în sine nu reflectă nimic”, a declarat el.

Amintim că, după o pauză de aproximativ nouă luni, recent, au fost reluate negocierile de pace între Ucraina și Federația Rusă, mediate SUA. Pe 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, delegațiile Kievului, Moscovei și Washingtonului au discutat despre posibile condiții pentru încheierea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, declanșată. Discuțiile nu au adus vreun rezultat concret, în afară de o înțelegere cu privire la un nou schimb de prizoniere, care ar putea fi cel mai amplu de la începutul conflictului armat.

În timpul negocierilor de pace a fost pusă în discuției inclusiv viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Subiectul arhitecturii de securitate a continentului a fost introdus în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina la începutul lunii noiembrie, după ce președintele SUA, Donald Trump, a avut o întrevedere cu trimisul special al președintelui rus, Kirill Dmitriev.

Între timp, presa internațională a scris că reprezentanții Moscovei au înaintat condiții privind o nouă arhitectură de securitate europeană în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate inclusiv reprezentanților europeni în Abu Dhabi. Acestea ar viza inclusiv Republica Moldova. Potrivit informațiilor din presă, Rusia propune transformarea țării într-o republică federativă, care să includă Moldova, Transnistria și Găgăuzia. De asemenea, în cazul în care Republica Moldova va adera la UE, cele două regiuni ar trebui să aibă dreptul de a organiza referendumuri privind independența.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a catalogat informațiile drept „sperietori și provocări de la Moscova”, menite să împiedice avansarea statului în procesul de aderare la UE. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare” drept o idee „scoasă de la naftalină”, subliniind că aceasta „nu contează” pentru autoritățile de la Chișinău.

***

În trecut, ideea federalizării Republicii Moldova a fost discutată de mai multe ori. Prima dată, subiectul a fost abordat în 2002, când la Kiev a avut loc o reuniune a experților din cinci părți – Chișinău, Tiraspol, Rusia, Ucraina și OSCE – privind reglementarea conflictului transnistrean. În urma discuțiilor, a fost adoptat „Documentul de la Kiev”, care stabilea principiile și mecanismele de creare a unui „stat federativ unificat al Moldovei și Transnistriei”. În primăvara anului 2003, a fost creată Comisia Constituțională Comună, responsabilă de elaborarea proiectului și a Constituției viitorului stat federativ. Totuși, în același an, activitatea comisiei a fost întreruptă.

Ulterior, „Memorandumul Kozak” – un proiect al Rusiei privind reglementarea conflictului transnistrean, propus în noiembrie 2003 de Dmitri Kozak, pe atunci adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Vladimir Putin – prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație, alcătuită dintr-un teritoriu federal și două entități federale: Transnistria și Găgăuzia. Documentul prevedea, printre altele, menținerea trupelor rusești în Transnistria până în 2020, în calitate de garanție, precum și acordarea limbii ruse a statutului de a doua limbă de stat. În cele din urmă, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze memorandumul, după consultări cu partenerii occidentali și pe fondul protestelor din țară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: