Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. În funcția de președinte al comisiei a fost desemnat deputatul PAS Dinu Plîngău. Proiectul în acest sens, înaintat de un grup de deputați PAS, a stârnit critici. Nemulțumirile au vizat conducerea comisiei. Opoziția a solicitat ca funcția de președinte să revină unui reprezentant al opoziției. În urma unor schimburi de replici, opoziția a anunțat că nu are încredere în comisie și că nu va participa la activitățile acesteia.
Deputatul „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, l-a întrebat pe Plîngău cât de credibilă va fi comisia, dacă aceasta va fi condusă de guvernare. „Cum guvernarea sau deputații pot să investigheze numirea în funcții a unor funcționari pe care tot guvernarea i-a numit?”, a adăugat deputatul.
„Credibilitatea o face activitatea comisiei. Chiar dacă membri ai acestei comisii pot fi doar deputați (…), delegați din toate fracțiunile (…), o recomandare ar fi să invităm, în calitate de experți în cadrul acestei comisii, și jurnaliști de investigații”, a răspuns Plîngău. Totodată, el a spus că trebuie respectat regulamentul parlamentului: „să stabilim cotele în conformitate cu proporția pe care o are fiecare fracțiune, iar fracțiunile să delege oameni în această comisie”.
Plîngău a mai spus că „funcția de președinte în cadrul unei comisii de anchetă nu e funcție decisivă, este o funcție de secretariat, să-i organizeze pe toți, să-i sune pe toți”.
În context, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că nu vede nicio problemă dacă funcția ar fi ocupată de un reprezentant al opoziției. „Oferiți funcția de președinte opoziției”, a adăugat acesta. „Nu e vorba de președinte, e vorba că noi nu vom participa în acest exercițiu inutil. (…) O să conduceți, domnul Plîngău, cinci colegi din fracțiunea PAS și o să vă adunați și o să solicitați rapoarte. (…) Asta nu este despre comisie de anchetă. (…) Nu vom participa, nu avem încredere”, a mai declarat Batrîncea.
„Comisia o să fie constituită din cei care vor să pună umărul”, a reacționat Plîngău.
În final, proiectul a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Opoziția nu a participat la vot. În urma votului, deputații din opoziție au anunțat că nu vor face parte din comisie. Ulterior, reprezentanții PAS au anunțat că locurile opoziției din comisie rămân vacante pentru 60 de zile.
Despre comisie
Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău.
Potrivit Legislativului, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.
Membrii Comisiei de anchetă vor examina, în mod special, cazurile în care au fost angajate persoane cu încălcarea procedurilor legale și a principiilor meritocrației, profesionalismului și integrității. De asemenea, Comisia va examina nivelul remunerației administratorilor și al angajaților întreprinderilor de stat, precum și situația întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate sau care înregistrează pierderi financiare.
Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.
***
Pe 1 iulie, deputatul PAS Dinu Plîngău a anunțat intenția de creare a comisiei, precizând că inițiativa îi aparține și este susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Ulterior, la ședința Parlamentului din 2 iulie, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS Doina Gherman a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat încă din 25 iunie un proiect de hotărâre privind crearea unei comisii similare, susținut de fracțiunile de opoziție, și a afirmat că aceasta ar trebui să fie condusă de un reprezentant al opoziției, precum Ion Chicu. Detalii AICI.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Partidul PAS va marca, pe 11 iulie, cinci ani de când se află la guvernare. Mai mult decât atât, este vorba despre o guvernare deplină, după ce formațiunea a obținut majoritatea parlamentară la alegerile din 2021, iar în 2025 și-a păstrat această majoritate și a format din nou Guvernul. În campania electorală, PAS a promis integrarea europeană, că va lupta împotriva corupției și va combate amenințărilor hibride ale Rusiei. NewsMaker a analizat principalele angajamente asumate de partid și ce a reușit să realizeze în cei cinci ani de guvernare.
Politica externă și integrarea europeană
Întregul program electoral al PAS din 2021 a fost construit în jurul integrării europene, pe care partidul a declarat-o principalul său obiectiv strategic. La șase luni după venirea formațiunii la guvernare, Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, ceea ce a schimbat radical situația geopolitică din regiune și a accelerat, fără precedent, procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
În 2021, PAS promitea să „apropie Moldova de perspectiva aderării la Uniunea Europeană”. În martie 2022, Republica Moldova, urmând exemplul Ucrainei, a depus cererea de aderare la UE. Câteva luni mai târziu, țara noastră a obținut statutul de „țară candidată”, iar în decembrie 2023 liderii statelor membre ale Uniunii Europene au decis începerea negocierilor oficiale de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.
În programul său electoral din 2025, PAS a promis ca, pe parcursul celui de-al doilea mandat, care se încheie în 2029, să finalizeze negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Totodată, actuala guvernare promite că țara noastră va deveni stat membru cu drepturi depline al UE până în anul 2030.
Tudor Mardei/NewsMaker
Datorită contextului geopolitic, Republica Moldova a avansat considerabil pe calea integrării europene. Totuși, aderarea la Uniunea Europeană până în 2030 pare un obiectiv foarte ambițios. Deschiderea capitolelor de negociere a întâmpinat dificultăți din cauza blocării de către Ungaria a procesului pentru Ucraina, în condițiile în care Republica Moldova și Ucraina avansează pe drumul integrării europene „la pachet”.
După schimbarea guvernării în Ungaria, situația s-a schimbat, însă ritmul reformelor din Republica Moldova rămâne un factor decisiv. Totodată, sub semnul întrebării este pus și caracterul „deplin” al aderării la Uniunea Europeană: la Bruxelles se discută despre introducerea unei „perioade de probă” pentru noii membri, care ar presupune limitarea drepturilor acestora într-o primă etapă. Kievul a declarat că acceptă doar o aderare deplină, în timp ce Chișinăul nu a comentat oficial aceste planuri ale Bruxellesului.
Un aspect interesant este că în programul electoral al PAS din 2021 era menționată și Rusia. În ceea ce privește relațiile cu Federația Rusă, partidul promitea „promovarea unui dialog politic pozitiv, respectuos și pragmatic cu Federația Rusă, cu respectarea intereselor naționale ale Republicii Moldova”.
După victoria PAS la alegerile din 2021, președinta Maia Sandu s-a întâlnit, la Chișinău, cu reprezentantul special al președintelui Rusiei pentru regiunea transnistreană, Dmitri Kozak. În noiembrie același an, ministrul de Externe de atunci, Nicu Popescu, a efectuat o vizită de lucru la Moscova, unde a avut întrevederi cu Dmitri Kozak și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, politica Chișinăului s-a schimbat, însă, radical. Autoritățile au redus la minimum contactele cu Moscova și s-au alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Reprezentanții PAS și Maia Sandu vorbesc constant despre atacurile hibride ale Moscovei și tentativele de destabilizare a situației din Republica Moldova. În această perioadă, mai mulți angajați ai Ambasadei Rusiei au fost expulzați din țară, iar Centrul Rus pentru Știință și Cultură din Chișinău a fost închis.
Reforma justiției și lupta împotriva corupției
Un alt „stâlp” al promisiunilor electorale ale PAS a fost reforma justiției. Partidul a promis să reformeze Procuratura Anticorupție (PA), astfel încât aceasta să nu mai investigheze cazurile mărunte de corupție și să se concentreze exclusiv pe corupția la nivel înalt. Se poate considera că această promisiune a fost îndeplinită prin delimitarea competențelor dintre Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție (CNA). În prezent, CNA se ocupă de cazurile de corupție sistemică, iar Procuratura Anticorupție investighează doar dosarele de „mare corupție” și finanțarea ilegală a partidelor.
O altă promisiune importantă a PAS a fost crearea unei Curți Anticorupție, idee promovată activ de președinta Maia Sandu. Majoritatea parlamentară a elaborat și a adoptat în prima lectură proiectul de lege, însă, în urma criticilor, conceptul a fost modificat radical. În locul unei Curți Anticorupție au fost create colegii specializate în cadrul Judecătoriei Chișinău, care examinează dosarele de corupție de mare rezonanță. Aceasta nu este însă o practică nouă în Republica Moldova. La Judecătoria Buiucani activează deja un complet de judecători care examinează cele mai răsunătoare dosare penale. Acești judecători au pronunțat sentințele în dosarele fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și fostei deputate a Partidului „Șor”, Marina Tauber.
De asemenea, PAS a promis să modifice Constituția pentru a permite confiscarea averilor nejustificate ale funcționarilor și angajaților statului. Însă, în lipsa unei majorități constituționale, partidul a optat pentru un proiect de lege obișnuit. Acesta permite confiscarea bunurilor transferate de persoanele condamnate către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea averii în lipsa inculpatului, în cazul decesului acestuia sau al neprezentării în fața instanței.
PAS a promis, de asemenea, să elimine imunitatea președintelui și a deputaților în cazurile de corupție. Și această promisiune s-a lovit însă de lipsa unei majorități constituționale. Proiectul de lege a fost adoptat în prima lectură, însă nu a mai ajuns să fie votat în lectura a doua.
În schimb, promisiunea de a face ordine în sistemul de declarare a veniturilor și averilor a fost mai ușor de îndeplinit. Mult timp, legislația Republicii Moldova le-a permis funcționarilor să declare imobile de lux și automobile premium la valori diminuate, folosind valoarea cadastrală sau vamală. Pentru a elimina această problemă, autoritățile au modificat și clarificat regulile de declarare.
De asemenea, PAS a promis să asigure verificarea eficientă de către Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a averilor funcționarilor publici, inclusiv cu ajutorul specialiștilor internaționali. În practică, lucrurile au evoluat diferit, însă cooperarea cu experții străini a fost stabilită.
PAS și-a îndeplinit și promisiunea de a transforma Curtea Supremă de Justiție (CSJ) într-o instanță clasică de recurs, menită să unifice practica judiciară, precum și de a reduce numărul judecătorilor CSJ la 20. În prezent, Curtea Supremă examinează în fond doar un număr restrâns de cauze.
Principalul element al reformei justiției și cea mai importantă promisiune a PAS în acest domeniu este evaluarea externă a integrității și eticii profesionale a judecătorilor și procurorilor (vetting). Procesul a fost lansat în 2022, însă nu a fost finalizat nici până în prezent, termenul-limită fiind amânat de la sfârșitul anului 2025 la sfârșitul anului 2026. Nici procesul de vetting nu a fost lipsit de scandaluri răsunătoare, inclusiv în jurul numirii în comisia de vetting a olandezului Herman van Hebel.
PAS a promis, de asemenea, să consolideze independența Oficiului Avocatului Poporului. Cu toate acestea, instituția Ombudsmanului este supusă periodic presiunilor politice. În ultimii ani, au existat cel puțin două astfel de cazuri făcute publice.
PAS a propus consolidarea capacităților Serviciului de Informații și Securitate (SIS) în domeniul combaterii corupției. În 2025, Parlamentul a clarificat prin lege atribuțiile SIS și le-a concentrat asupra combaterii amenințărilor hibride.
La alegerile din 2021, PAS a promis înăsprirea pedepselor pentru corupție. În practică, însă, măsurile adoptate au avut efecte diferite. Pedepsele pentru corupția electorală au fost înăsprite semnificativ, în timp ce sancțiunile pentru o serie de infracțiuni de corupție au fost, dimpotrivă, atenuate. Procuratura Anticorupție a emis chiar o declarație în care susținea că, în urma modificărilor legislative inițiate de PAS, 94 de persoane au fost eliberate de răspundere penală după reducerea termenelor de prescripție, ca urmare a schimbării gradului de gravitate al infracțiunilor de corupție.
În plus, PAS a promis efectuarea unui audit extern al Procuraturii Generale și al Curții de Apel. Această promisiune nu a fost însă realizată.
Totodată, partidul s-a angajat să pună capăt practicii arestărilor nejustificate, care au dus în repetate rânduri la condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cu toate acestea, această practică nu a fost eliminată.
De asemenea, pentru a îmbunătăți respectarea drepturilor omului, PAS a promis construirea unei noi închisori care să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, ale cărui condiții de detenție au fost în repetate rânduri invocate în cauze examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Proiectul are însă o vechime de peste zece ani, iar termenul de realizare a fost amânat de mai multe ori. În prezent, autoritățile estimează că noul penitenciar va fi finalizat în 2029.
Salarii și pensii
Printre promisiunile electorale ale PAS s-a numărat și majorarea pensiei minime la 2.000 de lei. În 2026, aceasta a ajuns la 3.264,66 lei, iar pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de 40 de ani – la 3.525,72 lei. Au crescut și indemnizațiile acordate la nașterea copilului, pe care PAS promisese să le majoreze la 10.000 de lei. În acest an, indemnizația unică la nașterea copilului este de 21.886 de lei. Totodată, în Republica Moldova au fost introduse plăți lunare de 1.000 de lei pentru copiii cu vârsta de până la doi ani.
A crescut și salariul mediu, pe care PAS promisese să îl majoreze până în 2025 la 15 mii de lei. În 2025, potrivit datelor statistice, salariul mediu a fost de 15.472 de lei. În același timp, inflația cumulată din 2021 a depășit 85%.
Infrastructură
Majoritatea promisiunilor PAS în domeniul infrastructurii au rămas neîndeplinite.
La alegerile din 2021, partidul a promis construirea a două poduri peste Prut, la Leova și Ungheni, precum și a unui pod peste Nistru, între Iampol și Cosăuți. Construirea podului peste Nistru a fost însă blocată de războiul din Ucraina, lucrările la podul de la Ungheni au început abia în 2026, iar la Leova a fost instalat doar un pod de pontoane. În plus, construcția drumului de acces către acesta a generat un scandal.
Nici în ceea ce privește drumurile bilanțul nu este unul prea optimist. În 2021, PAS a promis reabilitarea a 2.800 km de drumuri naționale și a 3.000 km de drumuri din mediul rural. În 2025, partidul a recunoscut că, în patru ani de guvernare, au fost reparați doar 750 km de drumuri.
NewsMaker
Tot în 2021, PAS a promis construirea a nouă stații de epurare în orașe și instalarea a 10.000 km de iluminat stradal. Până în 2025, partidul a anunțat doar începerea lucrărilor la stațiile de epurare din Comrat și Soroca și instalarea a 610 km de iluminat stradal nou.
La alegerile din 2025, PAS a promis să repare încă 3.000 km de drumuri, să construiască primul tronson al autostrăzii Odesa–Chișinău–Ungheni–Iași, să identifice finanțarea pentru întreaga autostradă și să construiască încă patru poduri peste Prut, inclusiv și podul de la Ungheni, aflat deja în construcție.
Energetică
În 2021, PAS a promis să finalizeze construcția liniei electrice Vulcănești–Chișinău, menită să conecteze direct Republica Moldova la rețeaua energetică europeană, ocolind regiunea transnistreană. Linia nu a fost încă pusă în funcțiune, deși, potrivit autorităților, lucrările de construcție au fost finalizate, iar în prezent sunt efectuate testele necesare.
În schimb, gazoductul Iași–Ungheni, promis de PAS, a devenit pe deplin funcțional, în special după ce Republica Moldova a renunțat complet la importurile de gaze din Rusia.
Securitate și apărare
În 2021, PAS a promis să reformeze și să modernizeze armata Republicii Moldova. Totuși, în programul electoral nu erau prevăzute cifre concrete. De asemenea, partidul a promis „actualizarea documentelor de politici de stat în domeniul securității și apărării naționale pentru a răspunde noilor amenințări și provocări la adresa securității naționale”.
Aceste promisiuni au fost îndeplinite de PAS. În 2023, Parlamentul a aprobat Strategia securității naționale, iar în 2024 – Strategia apărării naționale. În 2025, Parlamentul a adoptat Strategia militară pentru anii 2025–2035. Potrivit acestor documente, PAS intenționează să majoreze, în decurs de zece ani, cheltuielile pentru sectorul apărării până la 1% din PIB.
Programul electoral al PAS din 2021 prevedea și „perfecționarea cadrului legislativ în domeniul controlului și protecției spațiului aerian național”. În 2025, Parlamentul a adoptat Legea privind securitatea spațiului aerian național. Cu doi ani mai devreme, autoritățile au achiziționat un radar francez de supraveghere aeriană și susțin că vor continua consolidarea capacităților de apărare, în contextul survolării ilegale periodice a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone, pe fondul războiului din Ucraina.
Reintegrarea Transnistriei
La alegerile din 2021, PAS a promis să continue dialogul cu Tiraspolul în cadrul formatului de negocieri „5+2”. În ultimii cinci ani, însă, acest format nu a mai funcționat. După izbucnirea războiului din Ucraina, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol are loc în formatul „1+1”, dar, potrivit ambelor părți, contactele au fost reduse la minimum. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol susțin că, din cauza legii privind „separatismul”, inițiată de PAS, evită să se deplaseze pe malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, în 2026 au avut loc două întrevederi ale reprezentanților speciali ai Chișinăului și Tiraspolului, la Bender.
PAS a inițiat, de asemenea, crearea Fondului de Convergență, care urmează să acumuleze impozite de pe malul drept și de pe malul stâng al Nistrului, precum și donații din partea partenerilor internaționali pentru finanțarea unor proiecte în regiunea transnistreană. Deocamdată, autoritățile nu au precizat despre ce proiecte este vorba. La rândul lor, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au calificat ideea Fondului de Convergență drept „biruri”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
