parlament.md

Comisia de anchetă pentru întreprinderile de stat, constituită în ciuda boicotului opoziției: „Nu avem încredere”

Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. În funcția de președinte al comisiei a fost desemnat deputatul PAS Dinu Plîngău. Proiectul în acest sens, înaintat de un grup de deputați PAS, a stârnit critici. Nemulțumirile au vizat conducerea comisiei. Opoziția a solicitat ca funcția de președinte să revină unui reprezentant al opoziției. În urma unor schimburi de replici, opoziția a anunțat că nu are încredere în comisie și că nu va participa la activitățile acesteia.

Deputatul „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, l-a întrebat pe Plîngău cât de credibilă va fi comisia, dacă aceasta va fi condusă de guvernare. „Cum guvernarea sau deputații pot să investigheze numirea în funcții a unor funcționari pe care tot guvernarea i-a numit?”, a adăugat deputatul.

„Credibilitatea o face activitatea comisiei. Chiar dacă membri ai acestei comisii pot fi doar deputați (…), delegați din toate fracțiunile (…), o recomandare ar fi să invităm, în calitate de experți în cadrul acestei comisii, și jurnaliști de investigații”, a răspuns Plîngău. Totodată, el a spus că trebuie respectat regulamentul parlamentului: „să stabilim cotele în conformitate cu proporția pe care o are fiecare fracțiune, iar fracțiunile să delege oameni în această comisie”.

Plîngău a mai spus că „funcția de președinte în cadrul unei comisii de anchetă nu e funcție decisivă, este o funcție de secretariat, să-i organizeze pe toți, să-i sune pe toți”.

În context, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că nu vede nicio problemă dacă funcția ar fi ocupată de un reprezentant al opoziției. „Oferiți funcția de președinte opoziției”, a adăugat acesta. „Nu e vorba de președinte, e vorba că noi nu vom participa în acest exercițiu inutil. (…) O să conduceți, domnul Plîngău, cinci colegi din fracțiunea PAS și o să vă adunați și o să solicitați rapoarte. (…) Asta nu este despre comisie de anchetă. (…) Nu vom participa, nu avem încredere”, a mai declarat Batrîncea.

„Comisia o să fie constituită din cei care vor să pună umărul”, a reacționat Plîngău.

În final, proiectul a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Opoziția nu a participat la vot. În urma votului, deputații din opoziție au anunțat că nu vor face parte din comisie. Ulterior, reprezentanții PAS au anunțat că locurile opoziției din comisie rămân vacante pentru 60 de zile.

Despre comisie

Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău.

Potrivit Legislativului, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.

Membrii Comisiei de anchetă vor examina, în mod special, cazurile în care au fost angajate persoane cu încălcarea procedurilor legale și a principiilor meritocrației, profesionalismului și integrității. De asemenea, Comisia va examina nivelul remunerației administratorilor și al angajaților întreprinderilor de stat, precum și situația întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate sau care înregistrează pierderi financiare.

Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.

***

Pe 1 iulie, deputatul PAS Dinu Plîngău a anunțat intenția de creare a comisiei, precizând că inițiativa îi aparține și este susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Ulterior, la ședința Parlamentului din 2 iulie, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS Doina Gherman a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat încă din 25 iunie un proiect de hotărâre privind crearea unei comisii similare, susținut de fracțiunile de opoziție, și a afirmat că aceasta ar trebui să fie condusă de un reprezentant al opoziției, precum Ion Chicu. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bașcan sau… deputat? Promo-LEX: trei candidați s-au înscris în ambele curse electorale din Găgăuzia

În mai puțin de două săptămâni, pe 15 noiembrie, alegătorii din UTA Găgăuzia vor fi chemați la urne pentru a-și alege reprezentanții în Adunarea Populară și bașcanul regiunii. Dacă în cazul alegerilor pentru funcția de bașcan sunt opt candidați înscriși în cursă, pentru Adunarea Populară sunt înregistrați 134 de candidați pentru 35 de mandate, după ce unul dintre candidați s-a retras din cursă. Pe 2 noiembrie, Promo-LEX a prezentat particularitățile alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, incluse într-un raport al asociației.

Potrivit asociației, cele mai multe candidaturi au fost înregistrate în circumscripția nr. 26 Chirsova – șapte, urmate de circumscripția nr. 30 Copceac – cu șase candidați. La polul opus se află circumscripția nr. 33 Chioselia Rusă – cu un singur candidat înregistrat. La fel, în alte patru circumscripții (nr. 10 Vulcănești, nr. 13 Beșalma, nr. 17 Cioc-Maidan și nr. 19 Joltai), pentru mandatul de deputat concurează câte două persoane. Fiecare circumscripție alege câte un deputat.

Din totalul de 134 de candidați pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei, 23 sunt femei (17,2%), iar 111 sunt bărbați (82,8%).

Comparativ cu scrutinul din 2021, numărul candidaților a crescut de la 123 la 135, adică cu aproximativ 9,8%. Totodată, s-a schimbat structura candidaturilor. În 2021 au fost înregistrați 100 de candidați independenți și 23 de candidați desemnați de două formațiuni politice: Blocul electoral Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul Acasă Construim Europa (PACE). În 2026, numărul independenților a scăzut la 92, iar cel al candidaților desemnați de partide a crescut la 43. Aceștia reprezintă cinci formațiuni: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (23 de candidați), Partidul Popular Găgăuz (9 candidați), Partid politic Alianța „Moldovenii” (7 candidați), Partidul politic „Pentru Țară” (2 candidați) și Partidul Politic Mișcarea Alternativă Națională (2 candidați).

Trei dintre candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei candidează concomitent și pentru Adunarea Populară (în circumscripția nr. 9 Vulcănești, în circumscripția nr. 30 Copceac și în circumscripția nr. 3 Comrat). Este vorba de Cornel Dudnic, Oleg Garizan și Ivan Cîlcic. Potrivit asociației, deși candidatura pentru ambele funcții este permisă, câștigarea ambelor mandate de aceeași persoană ar genera necesitatea organizării unui nou scrutin, fie în circumscripția uninominală, fie în întreaga autonomie, în funcție de mandatul la care aceasta ar renunța.

Potrivit Asociației Promo-LEX, candidatul care s-a retras din cursa electorală este Artiom Sarî, care urma să candideze independent în circumscripția nr. 2 Comrat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: